Designerul român Tiberiu Cojocaru a construit un limbaj sculptural personal pornind de la studii de inginerie navală în Marea Britanie și ajungând la expoziții internaționale la Milano și New York.
Designerul de mobilier sculptural Tiberiu Cojocaru a urmat un traseu neconvențional către atelierul său, trecând prin ingineria producției navale și ani de căutare formală înainte de a-și defini un limbaj propriu, recunoscut acum pe piețele internaționale de design.
Formarea sa s-a petrecut la Southampton, Marea Britanie, unde, în ultimul an de studii, lucra la proiecte CAD pentru amenajarea interioară a yachturilor. Căutând producători de mobilier pentru aceste proiecte, a descoperit, potrivit unui interviu publicat de Igloo, „artiști, sculptori și o întreagă lume artistică a designului de mobilier sculptural" — un moment pe care îl descrie ca definitoriu. Câțiva ani mai târziu, a cumpărat primul buștean, un nuc cu diametru de peste 120 de centimetri, achiziționat din Bihor.
Primii ani de atelier au adus atât explorare materială, cât și lecții costisitoare. Igloo notează că Cojocaru a petrecut o perioadă considerabilă axat pe blaturi de nuc, înainte să realizeze că această direcție reprezenta „o identitate fragilă, extrinsecă, bazată pe frumusețea materialului". Prima expoziție internațională, la Alcova Milano, acum doi ani, a declanșat o schimbare de fond: designerul a ales să construiască un stil care să nu depindă de disponibilitatea sau spectaculozitatea desenului lemnului, ci de un proces creativ intrinsec și stabil.
Inspirația vine, potrivit propriilor declarații consemnate de Igloo, în mare parte din arta ceramică — „de la textură și compoziție până la impactul estetic pe care îl poate avea o piesă bine plasată" — și din observarea vieții cotidiene, fără o metodă sistematică de notare. Colecțiile se nasc dintr-un „amalgam de amintiri" sedimentate în timp, care capătă formă concretă în momentul în care ajung la atelier.
Intrarea pe piața internațională a presupus, recunoaște designerul, o perioadă dificilă de înțelegere a aspectelor administrative și juridice legate de export. Odată depășite, relațiile cu clienți externi au adus o dinamică apreciată: comunicare minimală și o încredere implicită din partea cumpărătorilor. Lucrările sale sunt reprezentate de galeria belgiană Objects With Narratives și au fost prezente în târguri de profil la Milano și New York.
Expoziția de la Alcova rămâne un punct de referință în evoluția sa, iar piesele actuale reflectă o maturizare a viziunii: obiecte care ambiționează să depășească fragilitatea materialului și să transmită povești cu durabilitate în timp.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.