
Muzeul Național de Artă al României deschide „De gardă. Colecția Dr. Sorin Costina", o dublă expoziție cu 200 de lucrări reprezentative pentru arta românească din perioada 1970–1990.
Muzeul Național de Artă al României prezintă, începând cu sfârșitul lunii septembrie 2026, expoziția „De gardă. Colecția Dr. Sorin Costina", desfășurată simultan în sălile Kretzulescu și la Muzeul Colecțiilor de Artă din București.
Colecția medicului Sorin Costina, constituită la Brad, județul Hunedoara, numără aproximativ 1.000 de tablouri, desene, sculpturi și piese de ceramică. Dintre acestea, 200 de lucrări au fost selectate pentru expoziție, considerate reprezentative pentru ceea ce Modernism.ro descrie drept „canonul artei românești de după anii 1960". Specificul acestei colecții constă în modul în care a fost alcătuită: nu prin alegerea exclusivă a colecționarului, ci prin orientarea oferită chiar de artiștii incluși, transformând ansamblul într-o autoreprezentare a scenei artistice a epocii.
Expoziția este curatoriată de Erwin Kessler și coordonată de Alina Petrescu, șef secție Artă Românească Modernă, și de Liliana Chiriac, șef secție Muzeul Colecțiilor de Artă. Potrivit surselor, structura dublă a proiectului reflectă o separare tematică deliberată: sălile Kretzulescu găzduiesc, în perioada 30 septembrie – 22 noiembrie 2026, lucrări axate pe experiment și cercetare de tip neo-avangardist, în timp ce Muzeul Colecțiilor de Artă — deschis între 2 octombrie 2026 și 16 februarie 2027 — adăpostește lucrări centrate pe măiestrie plastică, spiritualitate și estetism.
Printre artiștii reprezentați se numără Horia Bernea, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Florin Mitroi, Vasile Gorduz, Ștefan Bertalan, Constantin Flondor și Sorin Dumitrescu, alături de alți protagoniști ai culturii vizuale românești postbelice. Curatorul Erwin Kessler descrie cele două secțiuni ca reflectând strategiile prin care artiștii epocii au răspuns presiunilor regimului: „pentru a face față unui regim care denatura frumosul și îngrădea exprimarea, libertatea, credința", aceștia s-au refugiat, după caz, în laborator sau în spiritualitate și (auto)ironie.
Proiectul nu se limitează la o trecere în revistă a unor nume consacrate, ci propune, potrivit Modernism.ro, „o cercetare lucidă, critică, a credințelor, a aspirațiilor, dar și a practicilor, a clișeelor și a hibridizărilor stilistice și ideologice" care au marcat arta românească în perioada comunistă. Biletul unic, valabil în ambele locații, este disponibil la prețul de 32 de lei.
Expoziția rămâne deschisă publicului până în februarie 2027 la Muzeul Colecțiilor de Artă, oferind astfel un interval extins pentru parcurgerea unui capitol esențial, dar rar reconstituit în ansamblu, din istoria artei românești recente.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
