Chiajna: blocuri noi, străzi înguste și riscuri la incendiu

Un incendiu produs în dimineața zilei de 28 februarie 2025 la mansarda unui bloc cu șapte etaje din Chiajna, județul Ilfov, a expus vulnerabilitățile structurale ale uneia dintre cele mai populate și mai bogate comune din România.

Chiajna a cunoscut în ultimele două decenii o expansiune imobiliară accelerată, devenind o destinație preferată pentru zeci de mii de locuitori care au căutat locuințe la prețuri mai accesibile față de Capitală. Creșterea rapidă a fondului locativ nu a fost însoțită, însă, de o planificare urbană corespunzătoare: străzile au rămas înguste, spațiile dintre blocuri reduse, iar infrastructura de urgență insuficient integrată în proiectele rezidențiale.

Intervenția de la incendiul din Militari Residence a necesitat mobilizarea a 21 de vehicule — mașini de stingere, autoscări, autospeciale de descarcerare și ambulanțe SMURD. Deplasarea convoiului a fost îngreunată încă din Capitală, din cauza traficului de pe bulevardul Iuliu Maniu, iar la fața locului echipajele s-au confruntat cu mașini parcate și cu distanțe insuficiente între clădiri. Scena9 notează că autoscările pompierilor au nevoie de aproximativ șase metri lățime pentru a se cala și a putea interveni la înălțime, spațiu indisponibil în mai multe puncte ale zonei. „Am întâmpinat probleme din cauza străzilor înguste, a mașinilor parcate și a amplasării, în general, a clădirilor în acea zonă. Nu puteam să amplasăm oriunde autoscara", declară sublocotenentul Eduard Ștefan, unul dintre pompierii prezenți la intervenție, citat de Scena9.

Incendiul, al cărui focar a fost localizat abia în jurul orei 10:40 și stins după ora 15:20, a fost provocat cel mai probabil de un scurtcircuit electric. Mansarda blocului fusese construită din OSB — plăci din așchii lemnoase presate cu rășini sintetice —, material care a îngreunat localizarea focarelor ascunse sub acoperiș.

Potrivit Scena9, situația din Chiajna nu reprezintă un incident izolat, ci ilustrează un tipar urbanistic mai amplu, în care proiecte imobiliare aprobate de autorități locale au ignorat sistematic normele de siguranță și de acces pentru serviciile de urgență. Arhitecți, antropologi și ingineri structuriști consultați în cadrul investigației descriu un mecanism în care presiunea comercială a dezvoltatorilor și complicitatea instituțională produc vulnerabilități cu consecințe directe asupra siguranței locuitorilor.

Ancheta realizată de Scena9 urmează să detalieze lanțul de decizii administrative și urbanistice care au dus la această situație, într-o serie de materiale produse în cadrul proiectului Pagina9, școală alternativă de presă a redacțiilor Scena9 și Școala9.