Brâncuși, „condamnat" în 1951 la Academia RPR: o cercetare prezentată la Târgu Jiu

Istoricul Cristian Vasile a susținut, în cadrul conferinței internaționale „Filosofia Formei" de la Târgu Jiu, o cercetare despre felul în care opera lui Constantin Brâncuși a fost supusă unui proces de condamnare ideologică în ședințele Academiei Republicii Populare Române din 1951.

Conferința, desfășurată în perioada 22–26 octombrie 2026 sub patronajul UNESCO, a marcat împlinirea a 150 de ani de la nașterea sculptorului și a fost organizată de Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare al Universității „Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși" și de Primăria Municipiului Târgu Jiu. Evenimentul a reunit specialiști din mai multe țări, oferind un cadru academic pentru reevaluarea moștenirii brâncușiene din perspective istorice, filosofice și estetice.

Cercetarea lui Cristian Vasile reconstituie contextul în care autoritățile comuniste au instrumentalizat instituția Academiei pentru a discredita arta modernă, iar Brâncuși — stabilit la Paris și refuzând să se întoarcă în România — a reprezentat o țintă simbolică de prim rang. Potrivit prezentării susținute la Târgu Jiu, ședințele academice din 1951 au funcționat ca tribune de condamnare a formalismului și cosmopolitismului, concepte prin care regimul cataloga arta incompatibilă cu realismul socialist.

Modernism.ro notează că intervenția lui Vasile s-a concentrat pe mecanismele concrete prin care discursul ideologic a pătruns în instituțiile culturale de prestigiu, transformând Academia RPR dintr-un for științific într-un instrument al politicii de partid. Cazul Brâncuși ilustrează, în această lectură, modul în care regimul gestiona simbolurile culturale ale diasporei românești — fie cooptându-le, fie delegitimându-le public.

Condamnarea lui Brâncuși în 1951 nu a rămas un episod izolat, ci s-a înscris într-o campanie mai largă de epurare a referințelor moderniste din cultura oficială română, campanie care a marcat profund generațiile de artiști și intelectuali din deceniile următoare. Cercetările recente despre această perioadă restituie dimensiunea represiunii culturale, adesea mai puțin vizibilă decât cea politică sau economică.

Lucrările conferinței „Filosofia Formei" urmează să fie publicate într-un volum academic, contribuind la documentarea sistematică a receptării și instrumentalizării operei lui Brâncuși de-a lungul secolului al XX-lea.