Banatul, Regiune Gastronomică Europeană 2028: identitate prin gust

Banatul a primit titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, un proiect coordonat de Consiliul Județean Timiș și un consorțiu de parteneri din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad, care propune o regândire a identității regionale prin intermediul patrimoniului culinar.

Titlul este acordat de IGCAT — Institutul Internațional de Gastronomie, Artă, Cultură și Turism — și vizează promovarea unor regiuni cu un profil gastronomic autentic și diversificat. Banatul îndeplinește această condiție printr-o bucătărie construită în timp prin suprapuneri culturale românești, germane, sârbești, maghiare, croate și cehe. Diversitatea, și nu un specific monolitic, reprezintă, în această perspectivă, chiar semnătura regiunii.

Reșița apare ca punct de intrare în Banatul Montan, cu două registre complementare: gastronomia tradițională și cea contemporană. Potrivit igloo.ro, Simona Neumann, directorul general Visit Timiș și coordonatoarea proiectului, menționează alături „Casa Bănățeană, la Minda, pentru bucătăria tradițională, și MOFT, unde chef-ul reșițean Robert Dragoescu, revenit acasă după experiențe în Franța și Germania, propune o gastronomie contemporană". Cele două, în viziunea sa, reflectă un oraș care își conservă memoria, dar caută simultan un limbaj nou.

Traseul continuat spre Banatul Montan include locuri cu povești distincte. Igloo.ro notează că la Sat Bătrân, în comuna Armeniș, inițiativa WeWilder leagă gastronomia de natură, comunitate și turism regenerativ, fiind unul dintre punctele vizitate de juriul internațional IGCAT în aprilie 2026. La Conacul Zăgujeni, patrimoniul construit redevine activ prin gastronomie și artizanat, iar la Rudăria, morile de apă continuă să producă mălai în cadrul unei bucătării ancorate în resursele locale. Gărâna aduce, la rândul ei, memoria comunității germane și un amestec specific de cultură, natură și tradiție culinară.

Ingredientul cel mai reprezentativ al zonei rămâne, în opinia coordonatoarei proiectului, mălaiul — „nu pentru spectaculozitate, ci pentru tot ceea ce poartă cu el: moara, gospodăria, păstoritul, masa de familie", potrivit igloo.ro. Lângă el sunt plasate păstrăvul, balmoșul, ciorbele cu afumătură și tocanele cu ciuperci de pădure, preparate care alcătuiesc un tablou culinar coerent al muntelui bănățean.

În perioada care precede 2028, proiectul urmărește construirea unor trasee gastronomice, programe de educație alimentară și rețele funcționale între producători, bucătari și comunități locale, cu scopul de a asigura continuitate dincolo de anul festiv.