„Vulcan" de Elena Alexieva, un roman polifonic despre identitate și societate bulgară

„Vulcan", romanul scriitoarei bulgare Elena Alexieva, se construiește ca o polifonie narativă în care optsprezece capitole gravitează în jurul unui loc care există și nu există, populat de personaje aflate în continuă metamorfoză.

Structura cărții funcționează ca un mozaic de istorii distincte, dar strâns legate între ele, traversând registre diferite — dramatic, comic, absurd, realist și mistico-filozofic. Tema centrală este căutarea identității prin multiple forme de fugă sau refuz de sine: evadarea fizică, izolarea, alienarea față de propriul corp, fixarea distructivă asupra trecutului sau refugiul într-un alt mod de existență. Acțiunea se petrece în prezentul bulgar, însă este saturată de spiritul anilor '90 — fostele figuri ale underground-ului, interlopi reconvertiți în oameni de afaceri, experiența dură a emigrației economice.

Potrivit Bookhub, galeria de personaje cuprinde un bătrân pictor atins de Alzheimer și îngrijitoarea sa, un punkist pe nume Satan Pirdopski, o ghicitoare, o jurnalistă, un medic și directorul unui azil de nebuni. Un loc aparte îl ocupă cuplul picaresc Koki și Dunio — doi nou-îmbogățiți care pun la cale un plan de producere a energiei electrice din bălegar, proiect cu sprijin guvernamental ce ar urma să transforme o regiune întreagă. Bookhub sugerează că episodul poate fi citit ca o trimitere la instalația satirică „Entropia" a artistului David Černý din 2009, în care Bulgaria era reprezentată printr-o toaletă turcească.

Elena Alexieva alege să-și lase personajele — pe care le preferă să le numească „oameni" — să evolueze în libertate deplină, cu laturi întunecate și luminoase deopotrivă. Personaje precum Milena, marcată fizic de o condiție pe care societatea o marginalizează, sau Satan, care după o operație devine Afrodita, nu sunt tratate ca simple exotisme. Prin ele, autoarea ridică întrebări despre alteritate, despre dreptul la transformare și despre locul celor diferiți în rândul celor considerați „normali". Bookhub notează că uneori schimbarea înseamnă tocmai refuzul de a deveni altcineva, chiar dacă acest refuz îl face pe individ să pară ciudat sau monstruos în ochii celorlalți.

Dincolo de dimensiunea sa literară, „Vulcan" funcționează și ca o secțiune a societății bulgare contemporane, cu toate stratificările culturale acumulate în ultimele decenii: umilințele emigrării, abandonul reciproc între generații, tratamentul dur al celor vulnerabili și înlocuirea valorilor cu capacitatea de a specula orice situație în profit material.

Cartea urmează să fie receptată și în spațiul românesc ca un document literar al tranziției est-europene, văzute dintr-o perspectivă bulgară specifică.