Proiectul Un-Hidden Connections a adus la Belgrad, în septembrie 2026, o serie de evenimente culturale care explorează moștenirea lui Brâncuși prin prisma artei urbane contemporane.
Proiectul Un-Hidden Connections, cofinanțat de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir, s-a desfășurat la Belgrad între 4 și 18 septembrie 2026, reunind artiști, manageri culturali și istorici de artă din România și Serbia în jurul moștenirii lui Constantin Brâncuși.
Inițiativa a fost organizată de Save or Cancel, structură culturală română activă din 2009, în parteneriat cu Asociația Kruna din Serbia. Programul Cantemir, prin care Institutul Cultural Român susține proiecte destinate mediului internațional, a asigurat cadrul instituțional al schimbului. Contextul mai larg este cel al unui interes crescând pentru reinterpretarea patrimoniului cultural prin mijloacele artei publice — o abordare care tinde să democratizeze accesul la opere de referință și să le reactualizeze pentru publicuri noi.
Potrivit informațiilor publicate de Modernism.ro, programul a inclus o expoziție, două dezbateri, două ateliere creative și două spectacole multidisciplinare, toate construite în jurul temei Brâncuși și a felului în care opera sa continuă să inspire arta contemporană din spațiul public. Expoziția a prezentat 18 panouri care documentează și contextualizează 15 lucrări murale realizate în România între 2012 și 2025, fiecare dintre ele purtând, în moduri diferite, amprenta sculptorului român — fie prin referințe directe la forme iconice, fie prin trimiteri la autoportretele fotografice ale artistului.
Dintre participanți s-au numărat artiști și cercetători precum Ljiljana Radošević, Aleksandar Djalek Đorđević, Jelena Popović Đorđević, Pisica Pătrată, Jana, Milena Jokanović, TKV și Chenipe. Inițiatorii proiectului, Cristina Popa și Andrei Racovițan, au coordonat viziunea de ansamblu. Modernism.ro notează că scopul declarat al întregului demers a fost acela de a oferi publicului sârb „o perspectivă contemporană asupra modului în care patrimoniul cultural poate fi redescoperit prin practici artistice contemporane".
Toate evenimentele au fost accesibile gratuit, iar partenerii media ai proiectului au inclus publicații și platforme din România și din regiune. Următorul pas firesc al acestui tip de schimb bilateral rămâne consolidarea unor rețele de colaborare pe termen lung între comunități artistice din cele două țări vecine.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.