Un barometru INSCOP Research din iulie 2026 arată că aproape două treimi dintre români susțin intervenția statului pentru păstrarea operelor lui Brâncuși în patrimoniul național.
Un sondaj INSCOP Research realizat în iulie 2026, la comanda platformei Informat.ro, oferă o radiografie a percepției publice asupra lui Constantin Brâncuși — sculptor asociat deopotrivă cu identitatea românească și cu consacrarea internațională a artei moderne.
Cercetarea face parte din Barometrul lunar Informat.ro – INSCOP Research, derulat în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Pachetul dedicat operei lui Brâncuși a fost realizat împreună cu Asociația Docuart, în cadrul proiectului Festivalul Brâncuși Nocturn. Datele au fost culese în perioada 13–16 iulie 2026, prin metode CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±2,95%.
Unul dintre rezultatele cele mai relevante ale studiului privește accesul concret al publicului la opera sculptorului. Potrivit sondajului, 41,9% dintre respondenți declară că nu au văzut nicio lucrare a lui Brâncuși în realitate, ci doar în cărți, albume, la televizor sau online. Doar 36,2% afirmă că au văzut cel puțin o lucrare în România — într-un muzeu sau la Târgu Jiu —, iar 13,6% spun că nu își amintesc să fi văzut vreodată o lucrare a artistului. Procentele celor care nu au avut contact direct cu opera sculptorului sunt mai ridicate în rândul locuitorilor din mediul rural, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor cu nivel educațional scăzut.
În ciuda acestui acces limitat, susținerea pentru implicarea statului în achiziționarea și păstrarea operelor este semnificativă. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, notează că „datele indică faptul că Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești, fiind perceput nu doar ca un reper cultural, ci și ca un element definitoriu al identității naționale". Același oficial subliniază că „susținerea largă pentru implicarea statului în păstrarea operei sale arată că românii atribuie valorii culturale o dimensiune strategică, depășind logica strict financiară și tratând cultura drept o resursă de prestigiu și continuitate națională".
Totodată, potrivit aceluiași sondaj, Brâncuși este asociat preponderent cu identitatea românească, fără ca recunoașterea sa internațională să fie negată. Remus Ștefureac consideră că acest echilibru „sugerează existența unei forme mature de patriotism cultural, în care afirmarea rădăcinilor naționale este compatibilă cu recunoașterea valorii universale".
Rezultatele sondajului vin într-un moment în care dezbaterea publică privind achiziționarea de opere ale lui Brâncuși de către statul român rămâne deschisă, fără un calendar sau un angajament instituțional ferm asumat.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.