Roman despre trauma Holocaustului, publicat în română de Editura Corint

Romanul „Fotografia de la Auschwitz. O poveste la granițele vieții" de Julie Tulba a apărut în traducere română semnată de Ioana Petridean la Editura Corint, în colecția Corint Fiction, în 2025.

Punctul de plecare al cărții este o fotografie autentică, aflată în Arhiva Muzeului Holocaustului din Washington D.C., care surprinde tineri în uniforme SS pozând zâmbitori în apropierea lagărului de exterminare de la Auschwitz. Julie Tulba, scriitoare și bibliotecară americană cu un interes declarat față de istoria secolului XX, a folosit imaginea cu acordul instituției și a construit în jurul ei o narațiune ficțională sprijinită pe o documentare istorică riguroasă, a cărei bibliografie este inclusă la finalul volumului. Autoarea debutase în 2019 cu romanul „The tears of yesteryear", iar „The Auschwitz photograph" reprezintă al doilea său roman.

Cartea este structurată în două planuri narative și temporale distincte. Primul urmărește prietenia dintre Sam, un evreu german, și Max, un german devenit adept al nazismului, precum și transformarea identitară a celui din urmă. Al doilea plan este centrat pe Becky, fiica pretinsului Sam, care în 2006, în Pittsburgh, Pennsylvania, decide să călătorească în Germania, țara de origine a tatălui ei — o inițiativă pe care acesta încearcă să o împiedice. Potrivit Bookhub, călătoria devine pentru Becky un drum al memoriei și al (re)cunoașterii de sine, care îi revelează un adevăr devastator despre identitatea familiei sale.

Relațiile dintre personaje sunt construite sub semnul tăcerii și al secretului. Judy, soția lui Sam, o evreică originară din Lituania, simte că trăiește alături de un străin și consemnează în jurnal semnele unui trecut ascuns, fără a apuca să afle răspunsuri înainte de a muri. Becky, la rândul ei, crește cu sentimentul că este respinsă de tatăl ei și că acesta i-a provocat mamei sale aceeași suferință. Notează Bookhub că „ranchiună, ură și povara unei identități care îl însoțește ca o fantomă a trecutului" îl împing pe personajul central spre izolare și incapacitate de a întreține relații autentice.

Vizita Becky-ei la Auschwitz funcționează în economie romanului ca un moment de confruntare directă cu dimensiunile istorice ale tragediei — un spațiu în care cunoașterea abstractă a Holocaustului capătă consistență concretă. Tema traumei transgeneraționale, prezentă constant în arhitectura narativă a cărții, plasează romanul lui Tulba într-o serie mai largă de ficțiuni istorice care explorează modul în care trecutul nerecunoscut al unei generații modelează destinele celor care urmează.