Roman bulgar despre Ada Kaleh, publicat în română de editura Eikon

Romanul bulgarului Kostadin Kostadinov, „Vânătorul de fluturi din Ada Kaleh", apărut în traducere română la editura Eikon, reconstituie viața unui personaj excepțional — acrobat, țintaș, aventurier și colecționar de fluturi — pe fundalul istoriei europene din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX.

Protagonistul, Lazar Karaivanov, cunoscut pe scena circului drept Kosturo, se naște în 1882 în Sofia și ajunge să trăiască pe insula Ada Kaleh, alături de bunicii materni. De pe această insulă dunăreană, uitată de Tratatul de la Berlin din 1878 și rămasă într-un fel de vid juridic, Lazar pornește în călătorii care îl poartă prin Sofia, Praga, Paris, Londra, Turcia, Egipt, Rusia, Australia, America de Nord și America de Sud. Ținta sa declarată este completarea unei colecții de 88 de specii de fluturi.

Structura romanului este direct legată de această colecție. Potrivit Bookhub, fiecare capitol este dedicat unui anumit fluture, corespunzând unei credințe populare conform căreia, după moartea unui om, un fluture îi ia sufletul de pe mormânt. Astfel, fiecare specie din colecție devine imaginea în oglindă a unui personaj care a dispărut, iar al 88-lea fluture îi este rezervat lui Lazar însuși.

Ideea de a adăuga sintagma „din Ada Kaleh" la titlul original a aparținut directorului editurii Eikon, după cum notează Bookhub, nu doar pentru a evita confuzia cu un roman omonim al scriitoarei britanice Ann Cleeves, ci și pentru că insula ocupă un loc central în economia narativă a cărții. Ada Kaleh apare ca un spațiu al libertății — scutit de taxe și de serviciul militar, locuit de turci, români, unguri și bulgari în relativă armonie —, o existență care va lua sfârșit în 1970, când insula a fost scufundată sub apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I.

Kostadinov a investit luni de documentare pentru a construi contextul istoric al romanului, iar narațiunea, cronologică și alertă, amintește pe alocuri de formula jurnalului de călătorie. Bookhub remarcă prezența unor elemente aproape magice în text, personajul scăpând în repetate rânduri din situații limită, ceea ce conferă poveștii un aer de basm cu substrat filozofic. Numărul de circ inventat de Lazar — „Roata morții", în care aruncă cuțite legat la ochi spre o țintă vie în mișcare — funcționează ca metaforă a destinului orb.

Romanul urmează traiectoria lui Lazar Karaivanov până la moartea sa, în același an în care insula Ada Kaleh dispare sub ape, închizând astfel un cerc narativ în care soarta individului și cea a locului se suprapun.