Cel mai recent număr al revistei Apostrof aduce în prim-plan laureatul Premiului „Lucian Blaga", dezbateri despre realism socialist și pagini de jurnal semnate de Dumitru Țepeneag.
Revista Apostrof și-a publicat noul număr, reunind contribuții de critică literară, jurnal, eseu istoric și poezie, cu semnături reprezentative ale culturii române contemporane.
Numărul se deschide cu un omagiu adus poetului Dinu Flămând, distins cu Premiul „Lucian Blaga", și continuă cu materiale care acoperă un spectru tematic larg — de la rememorări literare la reflecții asupra contextului politic și cultural din Europa de Est. Un loc aparte îl ocupă anunțul Colocviului Național al Revistelor de Cultură, eveniment care reunește periodic redacții și voci din presa culturală românească pentru a dezbate starea publicațiilor de profil.
Secțiunea de critică și istorie literară este reprezentată de Răzvan Voncu, care analizează raportul dintre realismul socialist și ceea ce numește „progresismul" literar, și de Nicolae Oprea, care se apleacă asupra „Elegiilor didactice" ale unui poet disident. Ioan Cristescu semnează un portret al unui actor cu biografie consistentă, dar cu o prezență mai discretă în canonul poetic, iar Constantin Cubleșan propune o lectură care plasează subiectul în miezul istoriei. Liviu Petrescu publică scrisori adresate lui Nicolae Manolescu, documente cu valoare de mărturie pentru istoria literaturii române postbelice.
Dimensiunea istorică și politică este asigurată de Ioan-Aurel Pop, cu un eseu despre un deceniu de experiență la „răsărit de Paradis", și de Cristian Vasile, care revine asupra relației românilor cu Primul Război Mondial. Vladimir Tismăneanu contribuie cu un text despre sensul autentic al libertății, iar Mihnea Măruță explorează, dintr-o perspectivă mai aplicată, fenomenul dezechilibrului psihic colectiv în lumea contemporană. Petre Nicolescu propune o lectură a rezistenței ucrainene prin forma jurnalului, un gen literar prezent și în paginile lui Dumitru Țepeneag, ajuns la episodul al treilea al seriei sale de jurnal.
Numărul se încheie cu o secțiune dedicată poeziei japoneze — haiku-uri de Yamaguchi Seishi, prezentate și transpuse în română de Adrian Em. Rus și George State, cu transliterarea originalului japonez asigurată tot de Adrian Em. Rus —, o prezență care confirmă deschiderea constantă a revistei spre literaturi mai puțin reprezentate în spațiul cultural românesc.
Revista Apostrof rămâne una dintre publicațiile de referință ale culturii române, iar acest număr urmează să fie prezentat și în cadrul Colocviului Național al Revistelor de Cultură.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.