Istoricul Narcis Dorin Ion analizează în cel mai recent volum al său dimensiunile politice, sociale și diplomatice ale vânătorii practicate de monarhii români.
Volumul Regii României la vânătoare, semnat de istoricul și muzeograful Narcis Dorin Ion, a apărut la Editura Vremea în colecția Aristocărți și a fost lansat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2026.
Lucrarea se înscrie într-o serie mai amplă de cercetări pe care Narcis Dorin Ion le-a dedicat Casei Regale a României și vechiului București. De această dată, autorul abordează vânătoarea nu ca simplă activitate sportivă sau de agrement, ci ca practică cu rezonanțe politice, diplomatice și sociale. Structurată în patru părți, fiecare consacrată unui monarh — Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I —, cartea urmărește modul în care o casă regală relativ tânără a asimilat și adaptat un ritual specific monarhiilor europene consacrate. Cele două secțiuni dedicate lui Carol al II-lea și Mihai I sunt considerabil mai ample, reflectând evoluția practicii cinegetice în România modernă și contemporană.
Potrivit Bookhub, cercetarea se sprijină pe o bibliografie solidă, incluzând documente din arhiva Bibliotecii Academiei Române, presă de epocă, memorii, jurnale, corespondență și legislație specifică. Un album fotografic plasat la finalul volumului reunește imagini de epocă care îi surprind pe suveranii români în ipostaze puțin cunoscute publicului larg. Bookhub remarcă, totodată, că inserarea unor cantități considerabile de date statistice și documente poate îngreuna pe alocuri lectura, fără a afecta însă coerența demersului analitic de ansamblu.
Începuturile vânătorii regale instituționalizate sunt plasate în vremea lui Carol I, perioadă în care a fost adoptată și prima lege a vânătorii din România, în 1891, iar Sinaia și Castelul Peleș au devenit cadrul predilect al acestor reuniuni, cu ecouri ample în memorialistica internă și externă a epocii. Dincolo de dimensiunea sportivă, practica cinegetică a servit, potrivit analizei, consolidării relațiilor diplomatice cu alte state, întăririi legăturilor politice interne și, în timp, stimulării preocupărilor față de protejarea unor specii de animale și păsări, determinând totodată monarhii să cunoască mai îndeaproape teritoriul țării.
Bookhub notează că raportarea autorului la personalitățile cercetate este obiectivă — „nu a scris o carte cu scop laudativ la adresa familiei regale, dar nici nu și-a lăsat scriitura influențată de prejudecăți" —, iar această poziție echilibrată situează volumul în rândul contribuțiilor serioase la istoriografia românească.
Regii României la vânătoare urmează să fie disponibil în librării în perioada următoare Salonului Bookfest 2026.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.