Porțile tradiționale din Gorj, documentate și reînviate prin meșteșug

O echipă formată din regizoarea de film documentar Daniela Apostol și etnologul Albinel Firescu a finalizat prima etapă a unui proiect de cercetare în județul Gorj, documentând peste 35 de porți tradiționale cioplite din lemn în 20 de localități, prin interviu, fotografie și film.

Proiectul se numește „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului" și este produs de asociația Docuart. Miza sa dublă vizează, pe de o parte, salvarea memoriei unui meșteșug rural în accelerată dispariție și, pe de altă parte, reintroducerea acestui patrimoniu în circuitul cultural contemporan. Cadrul conceptual al proiectului conectează tradiția cioplitului gorjean — cu tehnicile și repertoriul său ornamental — cu opera lui Constantin Brâncuși, îndeosebi cu Poarta Sărutului.

Cercetarea de teren a acoperit localități precum Stănești, Hobița, Voitești, Curtișoara, Târgu Jiu, Godinești și altele, totalizând 20 de puncte de anchetă. Potrivit Modernism.ro, echipa a urmărit nu doar inventarierea fizică a porților, ci și înregistrarea contextului lor de păstrare sau abandon. Daniela Apostol descrie demersul ca pe o înregistrare a „elementelor identitare locale aflate în curs de dispariție", cu atenție la „detaliile de cioplitură, motivele decorative, tehnicile de lucru și poveștile asociate lor".

Etnologul Albinel Firescu oferă o perspectivă mai amplă asupra fragilității acestui patrimoniu: „Elementele există încă fizic, dar oamenii nu le mai cunosc întotdeauna rostul, iar disponibilitatea de a renunța la ele din rațiuni practice este prea mare." El consideră că poarta gorjenească poate servi drept punct de plecare pentru reconstituirea unei frești a civilizației rurale din regiune, cu condiția ca documentarea să se producă cât mai există martori direcți.

A doua etapă a proiectului se desfășoară la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu" și Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Doi meșteri cioplitori — Ștefan Strâmtu din Gorj și Ioan Muntean din Maramureș — lucrează în cadrul unei rezidențe la realizarea unei porți noi, pornind de la un exemplar datat 1846, folosit ca reper pentru tehnică, proporții și limbaj ornamental. Potrivit Modernism.ro, pentru Ioan Muntean rezidența reprezintă și „o responsabilitate", nu doar un exercițiu de execuție, tocmai pentru că dialogul cu un coleg din Gorj aduce în joc diferențe regionale de tradiție.

Proiectul urmează să producă materiale de arhivă audiovizuală și expoziționale, cu posibilitatea valorificării lor ulterioare în context muzeal și educațional.