Asociația ARTBYTE prezintă pe 17 octombrie, la Muzeul Național de Istorie a României, un proiect VR care reconstituie Piața Palatului și Piața Revoluției în două epoci distincte.
Muzeul Național de Istorie a României găzduiește pe 17 octombrie, între orele 11:00 și 16:00, prezentarea publică a proiectului „București: Memoria în Realitate Virtuală", o inițiativă a Asociației ARTBYTE finanțată de ARCUB în cadrul Programului Cultural „București în premieră" 2026, cu acces gratuit.
Proiectul propune o dublă reconstituire imersivă a unuia dintre cele mai încărcate spații simbolice ale Capitalei. Prima experiență virtuală redă Piața Palatului în perioada monarhică, cu arhitectura și reperele sale reprezentative, inclusiv statuia ecvestră a Regelui Carol I. Cea de-a doua se concentrează asupra aceluiași loc în perioada comunistă și asupra Pieței Revoluției în contextul evenimentelor din decembrie 1989. Cele două lumi digitale au fost construite printr-un proces care a integrat documentare istorică, cercetare vizuală, modelare 3D, grafică și design audio.
Partenerii instituționali ai proiectului sunt Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național Cotroceni, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Muzeul Comunismului din București. Nicoleta-Geanina Ciubotaru, președinta Asociației ARTBYTE și coordonatoarea proiectului, explică miza abordării: „Nu ne-am dorit să facem o lecție de istorie în VR, ci să le oferim oamenilor șansa de a privi un loc cunoscut cu alți ochi. Când vezi proporțiile, clădirile, detaliile și atmosfera unei epoci, întrebările apar firesc – și exact de acolo începe conversația despre istorie."
O componentă distinctă a proiectului este programul educațional desfășurat în zece licee din toate cele șase sectoare ale Bucureștiului. Elevii testează experiențele VR și participă la discuții ghidate despre arhitectură, propagandă, memorie colectivă și transformarea simbolică a spațiului urban. Potrivit informațiilor publicate de Bookhub, până pe 14 octombrie atelierele ajunseseră deja la Liceul Teoretic „Marin Preda", Colegiul Național „Mihai Viteazul", Colegiul Național „Spiru Haret", Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu" și Colegiul Național „Iulia Hașdeu", urmând ca traseul să continue până pe 21 octombrie la alte cinci instituții de învățământ.
Până la momentul publicării, proiectul înregistrase 357 de beneficiari direcți, un număr care urmează să crească odată cu atelierele rămase și cu evenimentul deschis publicului larg de la Calea Victoriei nr. 12.
Prezentarea publică de la MNIR din 17 octombrie reprezintă încheierea vizibilă a unui demers care combină tehnologia cu medierea culturală, oferind un cadru structurat pentru reinterpretarea unor locuri și momente definitorii din istoria recentă a Bucureștiului.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.