Pianista Rina Harada, despre presiunea scenei la Concursul Enescu 2026

Pianista japoneză Rina Harada, semifinalistă la ediția 2026 a Concursului Internațional „George Enescu" de la București, a acordat un interviu publicației Scena9 în care reflectează asupra presiunii psihice și fizice din spatele performanței concertistice.

Născută în 1997 la Nara, Harada a început studiul pianului la vârsta de trei ani. S-a format la Universitatea de Arte din Tokyo, unde a lucrat cu Chiharu Sakai, și și-a continuat pregătirea la Universitatea de Arte din Berlin, sub îndrumarea lui Gottlieb Wallisch. Parcursul său include distincții la concursuri din Spania, Japonia și Germania, precum și colaborări cu orchestre filarmonice japoneze de prestigiu. La București, pianista a parcurs două etape eliminatorii înainte de a se număra printre cei șase semifinaliști selectați dintr-un lot inițial de maximum 50 de pianiști admiși după preselecție.

Ediția din 2026 a introdus mai multe schimbări de format. Semifinala a fost, pentru prima dată în istoria concursului, structurată în două probe distincte: interpretarea unei lucrări de George Enescu — Harada a ales Suita nr. 2 în re major op. 10 — și o probă de tip „play & conduct", în care pianiștii au dirijat și interpretat simultan un concert clasic alături de Orchestra de Cameră Radio, fără prezența unui dirijor. Harada a susținut Concertul nr. 23 în la major K. 488 de Mozart, o formulă care solicita, dincolo de virtuozitate, capacitatea de comunicare cu ansamblul prin gest, privire și respirație.

Scena9 notează că, în jurul competiției, au apărut și inițiative dedicate stării de bine a muzicienilor, printre care sesiuni de „Mindfulness on Stage" coordonate de pianista, psihologa și muzicoterapeuta Angelica Postu. Concurenții au putut aborda în cadrul acestor întâlniri individuale anxietatea de scenă, îndoielile legate de propriile performanțe și dificultatea gestionării emoțiilor în timpul competiției. Postu le-a propus exerciții de respirație, de conștientizare corporală și de reflecție, adaptate fiecărui participant.

În interviul acordat aceleiași publicații, Rina Harada descrie o strategie personală de concentrare în momentele de maximă presiune: „Încerc să-mi imaginez că în sală există o singură persoană pentru care cânt." Pianista vorbește, de asemenea, despre dificultatea pe care o resimt muzicienii în a recunoaște că au nevoie de ajutor, într-o cultură profesională construită în jurul rezistenței și al continuării indiferent de obstacole.

Prezența unor mecanisme de sprijin psihologic integrate oficial într-o competiție internațională de amploarea Concursului Enescu marchează o schimbare de perspectivă față de modelul tradițional al performanței muzicale de elită, iar dezbaterea despre sănătatea muzicienilor câștigă tot mai mult teren în mediile academice și concertistice europene.