Patru arhive de ilustratori români, restituite de PostModernism Museum

PostModernism Museum a lansat proiectul „Ilustratori în misiune: colecții recuperate ale artelor grafice românești (1930-1990)", prin care arhivele a patru artiști ilustratori — Gheorghe Cernăianu, Vasile Dobrian, Mihail Gion și Gheorghe Ivancenco — au fost digitizate, contextualizate și puse la dispoziția publicului în acces gratuit.

Toți patru au activat cu precădere în domeniul ilustrației de carte pentru copii și tineri, însă traseele lor profesionale s-au desfășurat în decenii traversate de comanda socială, cenzură și presiunea propagandistică. Materialele din arhive — lucrări originale, schițe, corespondență, documente personale și fotografii — proveneau din surse dispersate: arhive publice, familii și colecționari privați, fiind până acum greu accesibile cercetătorilor și publicului larg.

Arhiva Mihail Gion cuprinde caricaturi interbelice și postbelice, afișe de propagandă, un ciclu dedicat vieții rurale și desene realizate în urma călătoriilor în URSS, Egipt, Grecia, Coreea și Italia. Gion a ilustrat, între 1942 și 1975, peste treizeci de cărți pentru copii, printre care volume semnate de I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Creangă și Jaroslav Hašek. Arhiva Gheorghe Cernăianu reunește gravuri din perioada 1969-1992 și cărți ilustrate la Editura Ion Creangă, inclusiv „Doamna Chiajna" de A. I. Odobescu și scrieri de Panait Istrati. Arhiva Gheorghe Ivancenco include ilustrații pentru Pisemski și Turgheniev, apărute la Editura ARLUS „Cartea Rusă" în 1953, iar arhiva Vasile Dobrian conservă fotografii din 1925 până în 1981 și cicluri grafice semnificative din anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Platforma digitală integrează un asistent conversațional bazat pe inteligență artificială, audiobookuri ilustrate, filme de animație și interviuri video cu istorici de artă. A fost elaborat și un ghid digital pentru școli, intitulat „Arhiva în clasă", structurat în trei module: ilustrația ca instrument al comenzii sociale, memoria vizuală a copilăriei și gândirea critică față de imaginea de propagandă. Proiectul include, totodată, două studii prezentate la conferințe internaționale — unul la manifestarea „Communism for Young People" a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga", celălalt în cadrul Animation Bucharest International Film Festival — abordând teme precum utilizarea animației ca instrument de propagandă în contextul Războiului Rece.

O serie de dialoguri moderată de istoricul de artă Cosmin Nasui aduce în discuție subiecte conexe: circulația revistei franceze Pif Gadget în România comunistă, în 15.000-20.000 de exemplare săptămânal până la interdicția din decembrie 1981, mecanismele cenzurii în revista Cutezătorii și canonul vizual al propagandei grafice ilustrat prin cazul revistei Urzica.

Arhivele rămân accesibile publicului, iar proiectul se profilează ca un instrument de referință atât pentru cercetare, cât și pentru educația artistică și istorică la nivel preuniversitar.