
Spectacolul Patosfera, semnat de coregrafă Mădălina Dan și produs de CNDB, parcurge București, Craiova, Sfântu Gheorghe, Bistrița și Arad, combinând reprezentații cu workshopuri pentru public.
Spectacolul de dans contemporan și performance interdisciplinar Patosfera, produs de Centrul Național al Dansului din București și semnat de coregrafă Mădălina Dan, se află în turneu în cinci orașe din țară, într-un format care depășește cadrul obișnuit al reprezentației scenice.
Creat în 2023, Patosfera reunește cinci performeri — Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Cristian Nanculescu, Virginia Negru și George Pleșca — cu trasee și raportări diferite față de scenă, dans, voce și mișcare. Spectacolul nu este construit narativ, ci funcționează ca o experiență de suprapuneri: între corpul individual și cel colectiv, între afect și efort fizic, între precaritate și exces. Soundscape-ul este semnat de Denis Bolborea și Cătălin Diaconu, iar imaginarul vizual include proiecții video cu texturi preluate din spațiul urban.
Turneul cuprinde orașe precum București, Craiova, Sfântu Gheorghe, Bistrița și Arad, și include, alături de spectacole, workshopuri susținute de artiști în spații educaționale. Scena9 descrie una dintre aceste întâlniri la Liceul de Artă „Plugor Sándor" din Sfântu Gheorghe, unde Mădălina Dan a lucrat cu un grup de adolescenți, pornind de la asocieri între mișcare și sunete din viața cotidiană. Coregrafă le-a adresat participanților întrebări precum „Dacă am pune un sunet la mișcarea asta de săgeată, care ar fi?", potrivit Scena9, urmărind să arate că mișcarea intenționată nu presupune cunoașterea prealabilă a unor pași de dans.
Formatul turneului reflectă o preocupare mai largă a mediului dansului contemporan românesc pentru apropierea de publicuri aflate în afara capitalei. Workshopurile funcționează, în acest context, atât ca instrument de mediere artistică, cât și ca spațiu de dialog direct între artiști și comunități locale. Scena9 notează că energia sălii s-a transformat vizibil pe parcursul sesiunii din Sfântu Gheorghe, adolescenții devenind „mai încrezători și relaxați" pe măsură ce au înțeles că exercițiul propus ținea mai mult de conectare prin joacă decât de performanță.
În spectacolul propriu-zis, elementele de trap și voicework nu apar ca ornamente, ci ca schimbări de registru care ancorează lucrarea în imaginarul urban contemporan — felul în care corpurile tinere își exprimă energia, ironia sau vulnerabilitatea. Suprapunerea dintre solemnitatea specifică dansului contemporan și aceste inserții modifică raportul spectatorului cu scena.
Turneul Patosfera continuă în lunile următoare, reprezentând unul dintre puținele proiecte de dans contemporan cu distribuție românească care testează, în mod sistematic, capacitatea acestui tip de artă de a funcționa în afara infrastructurilor consacrate din București.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
