O expoziție Ștefan Câlția readuce la viață un monument abandonat din Sibiu

Fosta școală pedagogică a Mănăstirii Ursulinelor din Sibiu, abandonată din 2010, va găzdui între 19 iunie și 16 august expoziția „Transilvania | Extravaganza", cel mai amplu proiect expozițional dedicat până acum pictorului Ștefan Câlția.

Ansamblul Ursulinelor, construit în 1474 și transformat în secolul al XVIII-lea în centru educațional al ordinului catolic omonim, a funcționat ca liceu pedagogic timp de decenii. După 2010, clădirea a intrat într-o degradare treptată, fiind folosită sporadic pentru evenimente și ateliere de artiști. Proiectul expozițional a fost inițiat de Fundația Ștefan Câlția, Galeria Posibilă și Asociația Galeria Artep, la invitația Festivalului Internațional de Teatru din Sibiu, în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal. Conceptul curatorial aparține criticului și istoricului de artă Liviana Dan, care îl plasează pe Câlția în ipostaza de „paznic al Transilvaniei" — un artist pentru care patrimoniul arhitectural reprezintă nu doar un subiect pictural, ci și un angajament civic concret.

Criteriile de selecție a spațiului au fost stricte: minimum 600 de metri pătrați, posibilitate de utilizare integrală și capacitatea de a susține 80 de lucrări din diferite perioade ale carierei pictorului. Potrivit igloo.ro, ansamblul Ursulinelor a întrunit toate condițiile, dar starea sa ridica semne serioase de întrebare: tavane prăbușite, ferestre lipsă, pardoseli reduse la pământ bătătorit. „Dacă e să fiu sinceră, m-am speriat", declară arhitecta Eliza Yokina, citată de igloo.ro. „Ne uitam la spațiul ăsta și încercam să ne imaginăm că vom reuși și va fi bine, dar nimeni nu era super încântat."

Intervenția în monument a urmat principiile clasice ale restaurării: reversibilitate, lizibilitate și minimă invazie. Pereții au primit doar lapte de var hidraulic, pardoselile lipsă au fost refăcute pe un caroiaj de lemn flotant, demontabil, iar instalația electrică a fost introdusă exclusiv pe traseele existente în clădire. Straturile de tencuială veche nu au fost atinse, tocmai pentru că pot ascunde urme picturale. „Straturile de zugrăveală, culorile, rețetele, diferitele tencuieli istorice cu materiale naturale, anumite trasee, cărămizile, spoliile — sunt urme din evoluția clădirii", explică Diana Iabrașu, directoarea de producție, potrivit aceleiași surse.

Autorizațiile necesare intervenției minimale au fost analizate timp de aproximativ o lună de Direcția Județeană de Cultură, înainte de a fi emise. Expoziția, care reunește lucrări reprezentative pentru mai multe decenii din activitatea lui Câlția, urmează să deschidă în paralel cu una dintre cele mai importante ediții ale Festivalului Internațional de Teatru din Sibiu.