Centrul Coregrafic Național Aterballetto din Italia a adus la București spectacolul „Notte Morricone", o evocare coregrafică a personalității lui Ennio Morricone, produs în 2024 și prezentat pe Scena Ion Caramitru a TNB.
Spectacolul „Notte Morricone", produs în 2024 de Centrul Coregrafic Național Aterballetto din Italia și adus în România de Fundația Art Production, a avut în iunie 2026 două reprezentații pe Scena Ion Caramitru a Teatrului Național din București.
Ennio Morricone rămâne una dintre cele mai recognoscibile voci ale muzicii de film din secolul al XX-lea. Compozitor roman format în tradiția clasică, el a semnat coloana sonoră a unor producții care au marcat generații întregi de spectatori, de la westernurile lui Sergio Leone până la filme de autor europene și americane. Moștenirea sa combină rigoarea academică cu o capacitate rară de a accesa registrul emoțional al publicului larg. Tocmai această tensiune între construcție și vulnerabilitate reprezintă miza pe care coregraful Marcos Morau a ales să o exploreze în producția Aterballetto.
„Notte Morricone" nu funcționează nici ca biografie scenică, nici ca simplă ilustrare muzicală, ci, potrivit cronicii publicate de Bookhub, drept „o îmbinare a celor două planuri, cel personal și cel profesional". Marcos Morau plasează în centrul spectacolului un Morricone evocat la mai multe vârste, construit din fragmente coregrafice în care fragilitatea devine principalul instrument expresiv. Cei 16 dansatori ai trupei susțin un ritm alert, fără sincronizări ratate sau pierderi de concentrare, indiferent de dificultatea tehnică a secvențelor.
Regia muzicală și orchestrația semnate de Maurizio Billi sunt remarcate de Bookhub ca element esențial al coeziunii spectacolului: fragmentele din compoziții sunt „îmbinate de așa manieră, încât să nu mute atenția spectatorului de pe mișcare". Efectul cinematic care rezultă nu este obținut prin mijloace spectaculoase, ci printr-o disciplină colectivă care menține coerența vizuală pe întreaga durată a reprezentației. Aceeași sursă observă că trupa alternează influențe din dansul contemporan — inclusiv ecouri din estetica lui Ohad Naharin — cu secvențe ancorate în tradiția baletului clasic.
Producția se înscrie într-un moment în care dezbaterile despre rolul artistului și al actului creator revin cu insistență în spațiul public. Spectacolul urmează să continue turneul european, iar prezența sa la București a constituit una dintre rarele ocazii în care marile companii coregrafice italiene au accesat stagiunea locală de dans.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.