
Un sistem de intermediari, angajatori neglijenți și termene ratate transformă anual sute de muncitori străini veniți legal în România în persoane aflate în situație ilegală de ședere.
Sute de muncitori străini ajung în fiecare an în situație ilegală de ședere pe teritoriul României nu din cauza unor acțiuni proprii, ci ca urmare a unor eșecuri administrative imputabile angajatorilor sau intermediarilor care le gestionează actele.
România a deschis în ultimii ani cote semnificative pentru forța de muncă din state terțe, atrăgând lucrători din Sri Lanka, Nepal, Bangladesh sau Pakistan, în domenii precum construcțiile, serviciile de livrare, industria alimentară și îngrijirea persoanelor vârstnice. Cadrul legal prevede că responsabilitatea menținerii valabilității avizelor de muncă revine angajatorului. Tocmai această dependență totală față de patron devine, în numeroase cazuri, sursa vulnerabilității.
Scena9 documentează, într-un material de investigație publicat în numărul 7 al revistei, mecanismul prin care muncitori ajunși legal în țară intră în ilegalitate: angajatorul depune actele pentru reînnoirea avizului de muncă după termenul limită, sau nu le depune deloc, lăsând angajatul fără acoperire legală. Cazul unui tânăr srilankez, identificat cu numele Kavindu, ilustrează traseul tipic: patronul restaurantului la care lucra a ratat termenul de depunere a dosarului, iar consecința directă a fost pierderea dreptului de ședere. Kavindu se află în ilegalitate de peste un an și jumătate, cu un dosar pe rol în instanță împotriva fostului angajator, și cu un echilibru psihic fragil, conform celor relatate de Scena9.
Datele oficiale conturează amploarea fenomenului. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în primele nouă luni ale anului curent peste 560 de cetățeni străini au fost returnați din România sub escortă. În septembrie 2025, același IGI anunța că nouă străini fuseseră depistați în ședere ilegală în București și Ilfov, iar angajatorii implicați fuseseră sancționați. În aprilie 2025, Gazeta de Cluj relata că zece imigranți fuseseră expulzați de pe aeroportul din Cluj, cu interdicție de intrare în spațiul Uniunii Europene pentru cinci ani — o consecință disproporționată față de circumstanțele în care statutul lor devenise neregulamentar.
Muncitorii afectați continuă să lucreze în economia informală — în restaurante, pe șantiere, în depozite sau ca livratori — subînchiriind conturi de platforme digitale și expunându-se zilnic riscului de a fi legitimați și reținuți. Accesul lor la servicii medicale, la reprezentare juridică sau la recuperarea salariilor restante rămâne extrem de limitat, în absența unui statut legal valabil.
Dezbaterea privind responsabilitatea angajatorilor în gestionarea documentației muncitorilor străini și necesitatea unor mecanisme de protecție independente de relația cu patronul urmează să fie pusă pe agenda publică și în contextul negocierilor pentru noi cote de muncă pentru 2026.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
