Miturile despre Brâncuși, confruntate cu documentele în anul comemorativ

PostModernism Museum a finalizat proiectul cultural „Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși", derulat în anul comemorativ Brâncuși150 cu finanțare de la Ministerul Culturii, aducând în dezbatere publică cele mai rezistente clișee despre viața și opera sculptorului.

Imaginea lui Constantin Brâncuși a fost construită, de-a lungul deceniilor, pe câteva narațiuni cu mare circulație: drumul pe jos până la Paris, originea sa dintr-o sărăcie extremă, identitatea de sculptor profund ortodox sau apartenența sa la un filon dacic primordial. Proiectul și-a propus să testeze fiecare dintre aceste afirmații prin raportare la surse documentare, nu la tradiția orală sau la uzul publicistic. Coordonarea dialogurilor a revenit istoricului de artă Cosmin Nasui, care a invitat experți cu perspective complementare asupra sculptorului și epocii sale.

Regizorul Cornel Mihalache, director al Centrului „Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, a abordat falsurile și instrumentalizările cu caracter naționalist care continuă să circule în mediul online, de la episodul demolării Coloanei Infinitului în 1997 până la recentele demersuri privind repatrierea osemintelor sculptorului. Istoricul și colecționarul Radu A. Pircă a reconstituit, prin recensăminte și rapoarte medicale, contextul social al Gorjului în care a crescut Brâncuși, relativizând clișeul sărăciei absolute cu instrumente de cercetare, nu cu anecdote. Cercetătoarea Doina Lemny, cu peste trei decenii de activitate la Centre Pompidou și autoare a aproximativ zece cărți despre artist, a subliniat că tinerețea lui Brâncuși rămâne, în fapt, slab documentată — o lacună pe care mitologia a umplut-o cu generozitate. Arhitectul Dorin Ștefan, membru al Academiei Române, a propus o lectură a operei din perspectiva relațiilor spațiale, a formelor și proporțiilor, iar cercetătorul Dodo Niță a explicat absența cvasi-totală a sculptorului din banda desenată românească, tratând și această lipsă ca pe o problemă de analiză culturală.

Proiectul a inclus și o expoziție itinerantă intitulată „Codul Brâncuși", realizată prin tehnica suprapunerii de straturi cromatice, vizibile separat doar prin lentile colorate — un dispozitiv vizual menit să ilustreze fizic distanța dintre mit și document. Expoziția a fost prezentată la școala de vară din Târgu Jiu, unde au avut loc două seminarii intensive dedicate deconstrucției miturilor și cadrului legislativ al drepturilor de autor, precum și în cadrul festivalului „Brâncuși Nocturn". Potrivit informațiilor publicate pe modernism.ro, dialogurile video au depășit 71.000 de vizualizări pe YouTube și rămân disponibile gratuit ca resursă educațională permanentă.

Toate materialele produse în cadrul proiectului sunt accesibile pe platforma PostModernism Museum, urmând să funcționeze ca punct de referință pentru cercetarea și educația culturală viitoare.