Istoricul italian Federico Giannini explorează, într-un volum tradus recent în română, mecanismele prin care dezinformarea și miturile persistă în lumea artei.
Volumul Vero, falso, fake. Credenze, errori e falsità nel mondo dell'arte al istoricului italian Federico Giannini a apărut în traducere românească la Editura Baroque Books&Arts, în versiunea semnată de Mircea Vasilescu, la scurtă vreme după publicarea originalului italian, în 2025.
Giannini este cofondator și redactor-șef al revistei online de artă Finestre sull'Arte și se înscrie într-un curent deja consolidat în Occident, cel al istoricilor de artă care aleg să comunice disciplina lor unui public larg. Volumul de față combină o parte teoretică cu o secțiune aplicată, în care sunt examinate cazuri concrete de mituri și falsuri legate de opere celebre. Premisa centrală a cărții este că falsurile și legendele din lumea artei nu reprezintă un fenomen nou, ci o constantă a istoriei.
Autorul plasează această problematică în contextul mai larg al dezinformării contemporane. Potrivit prezentării realizate de Bookhub, Giannini pornește de la conceptul de information disorder, definit drept o formă de poluare a informației, și invocă distincția propusă de cercetătorii Claire Wardle și Hossein Derakshan între dezinformare, mis-informare și mal-informare. În domeniul artei, notează sursa, „știrile false nu sunt exclusiv rezultatul unei rele intenții, ci și al incompetenței sau din lipsa verificărilor necesare".
Unul dintre cazurile analizate în detaliu privește fresca Bătălia de la Marciano della Chiana, executată de Giorgio Vasari între 1567 și 1571 în Palazzo Vecchio din Florența. La începutul secolului al XXI-lea a prins contur ipoteza că sub această frescă s-ar ascunde o schiță a lui Leonardo da Vinci reprezentând Bătălia de la Anghiari. Bookhub notează că informațiile s-au răspândit rapid, neverificate, alimentând un mit care a atras atenția și în cercurile academice. Pe acest fond, cronologia unor cercetări reale a fost distorsionată, iar în 2007 subiectul a ajuns să fie susținut public chiar de ministrul italian al bunurilor culturale de la acea vreme, Francesco Rutelli.
Analizând mecanismele prin care astfel de narațiuni se propagă, Giannini indică drept factor principal puterea poveștii construite în jurul unei figuri emblematice precum Leonardo da Vinci — o narațiune servită publicului cu mijloacele senzaționalului și ale serialității mediatice, în absența oricărei verificări. Volumul urmează să fie disponibil în librăriile din România.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.