Memoria ca armă și reziliență: conferință româno-nordică la Göteborg

PostModernism Museum a susținut în septembrie 2026, la Göteborg, conferința internațională „From Archive to Arena: Culture, Memory and Resilience — Eastern European Perspectives", în cadrul festivalului de democrație Frihamnsdagarna, organizat sub tema „Různé hlasy – gemensam framtid" („Voci diferite – un viitor comun").

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Programului Cantemir 2026 al Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Space-time Works (Lund) și Radio România Internațional. Conferința a pornit de la o întrebare cu miză politică directă: cum sunt instrumentalizate narațiunile istorice, imaginile și simbolurile culturale, și în ce măsură arta și cultura vizuală pot deveni surse de reziliență democratică.

Contextul instituțional este unul precis delimitat. Potrivit Modernism.ro, panelul s-a desfășurat în proximitatea imediată a mai multor decizii europene recente: Declarația ministerială din noiembrie 2025 privind cultura și media ca garanți ai democrațiilor europene, Scutul European al Democrației, Busola Culturală pentru Europa și, din iunie 2026, declarația comună „Europe for Culture, Culture for Europe" — primul document semnat concomitent de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în domeniul protecției culturii. Conferința s-a sprijinit totodată pe cercetarea arhivistică desfășurată de PMM din 2015 în cadrul programului DARE — Documentation, Archiving, Re-evaluation, Exhibition — marcând prima prezentare internațională a acestui program în țările nordice.

Specialistul în strategie culturală Burak Sayin, cercetător doctoral la Universitatea din Lund și fost jurnalist Associated Press Television News, a deschis discuția cu o paralelă sugestivă: două parade militare, una poloneză cu tancuri, alta ucraineană cu drone și roboți, ilustrează nu doar o schimbare a armamentului, ci și o transformare a modului în care sunt construite și circulă imaginile de război. Sayin a indicat drept reper personal Euromaidanul din 2013, moment în care, potrivit prezentării sale, „realitatea informațională s-a schimbat peste noapte și imaginile au început să circule fără origine identificabilă". Motivul pentru care cercetătorii români au fost invitați nu ține de curiozitate regională, ci de faptul că această zonă a Europei deține cea mai îndelungată experiență de viață în interiorul unor narațiuni fabricate, împreună cu arhivele și cercetarea care le documentează.

Geopoliticianul Antonia Colibășanu, analist senior la Geopolitical Futures și profesor asociat la SNSPA București, a abordat mecanismele vulnerabilității sociale față de dezinformare. În cadrul conferinței, Colibășanu a explicat că încrederea este structurată ierarhic — familie, prieteni, lideri comunitari — și că o interacțiune cu conținut manipulator nu este generată de interes abstract, ci de o problemă concretă: un prieten șomer, un coleg fără acces la medicamente. Acesta este punctul de intersecție dintre o vulnerabilitate socială reală și interesul strategic al unui actor extern — mecanica a ceea ce specialiștii numesc FIMI, influență străină prin dezinformare.

Conferința de la Göteborg reprezintă prima proiecție internațională nordică a cercetărilor arhivistice ale PostModernism Museum și se înscrie într-un efort mai larg de a integra perspectivele est-europene în dezbaterea europeană despre securitate culturală.