Istoria copilăriei în România modernă, între naționalism și modernizare

Cercetătoarea Marina Îngustu a publicat în 2025, la editura Mega, cartea „Condiția copilului în România modernă (1859-1914)”, rezultată din teza sa de doctorat susținută în 2024 la Universitatea din București.

Volumul examinează legătura dintre formarea statului român modern și redefinirea statutului copilului. În perioada analizată, Principatele Române au trecut printr-un proces amplu de transformare administrativă, educațională și sanitară, determinat de slăbirea influenței otomane și de apropierea de modele europene. Aceste schimbări au afectat direct experiența copiilor, de la accesul la învățământ până la măsurile de protecție împotriva epidemiilor.

Potrivit Scena9, autoarea recuperează istorii ale copiilor orfani, nelegitimi sau considerați delincvenți, aspecte rar prezente în narațiunile istorice oficiale. Cartea arată cum alfabetizarea și politicile de sănătate publică au funcționat simultan ca instrumente de progres și ca mijloace de impunere a unei agende naționale și conformiste. Un exemplu menționat de Scena9 este practica medievală de a lovi un copil la un eveniment important pentru ca acesta să rețină momentul, precum și distincțiile terminologice între „copil întunecat” și „spurc”.

Scena9 subliniază că lucrarea contrazice reprezentarea idilică transmisă de literatura secolului al XIX-lea, demonstrând că imaginea copilăriei s-a construit treptat în funcție de obiectivele statului în formare. Marina Îngustu, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere, a studiat anterior istoria familiei și a marginalilor, orientare vizibilă în abordarea arhivistică a subiectului.

Cercetarea oferă un cadru pentru înțelegerea modului în care conceptele moderne despre copilărie continuă să influențeze politicile educaționale și sociale actuale.