Pe 2 octombrie 2026, Casa Kieser din Iași găzduiește vernisajul expoziției Horizontal Futures, cu 21 de artiști și instalații distribuite în întregul spațiu al clădirii, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor.
Expoziția colectivă Horizontal Futures se deschide vineri, 2 octombrie 2026, de la ora 19:00, la Casa Kieser din Iași, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, cu 21 de artiști participanți și lucrări care îmbină fotografia, pictura, sculptura, cartea-obiect, instalația sonoră și new media.
Proiectul este curatoriat de Lorena Marciuc și Dumitrița Moroșanu și poate fi vizitat gratuit până pe 1 noiembrie. Spre deosebire de o expoziție clasică, Horizontal Futures nu se desfășoară într-o galerie delimitată, ci ocupă fațada clădirii, pasajul de intrare, curtea interioară, cafeneaua și demisolul — spații ale vieții cotidiene, cedate temporar artei. Această abordare se înscrie într-o tendință vizibilă în scena contemporană internațională, prin care arta iese din „cubul alb" și coabitează cu arhitectura uzuală a orașului. Formate similare, precum Basel Social Club din săptămâna Art Basel, au transformat în ultimii ani foste fabrici sau sedii de birouri în scene temporare pentru artă și întâlnire.
Conceptual, expoziția se ancorează în ideea de „non-contemporaneitate" („Ungleichzeitigkeit"), formulată de filozoful Ernst Bloch, care descrie coexistența, în același prezent, a unor temporalități și regimuri de realitate diferite. Modernism.ro citează textul curatorial semnat de Lorena Marciuc, potrivit căruia această idee este pusă în relație cu ceea ce teoreticianul Charles Esche numește „demodernisation": „contestarea modelului modernității bazat pe un timp liniar al progresului, în care ceea ce este arhaic sau «primitiv» ar trebui și este în mod necesar depășit". Privită în această cheie, coexistența temporalităților „cere atenție față de tensiunile și raporturile de putere care o traversează", conform aceluiași text curatorial.
Proiectul explorează și modul în care tehnologia contemporană reactivează forme vechi de gândire, de la manifestări de tip atavic până la ceea ce curatorii numesc „superstiție algoritmică". Fațada clădirii și dispozitivele digitale funcționează ca interfețe între realități care nu se sincronizează. O instalație sonoră cu sound design semnat de Aegun face audibilă această suprapunere de straturi. În serile Nopții Albe, 2–4 octombrie, expoziția se extinde cu o secțiune temporară de new media și instalație, iar fațada Casei Kieser devine suprafață de proiecție.
Evenimentele din cadrul expoziției continuă pe parcursul lunii octombrie, accesul fiind gratuit pe toată durata.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.