Scuze publice pentru copiii crescuți în instituții, la o conferință despre abandon

Pe 11 și 12 noiembrie, la Cinema Elvire Popesco al Institutului Francez din România, conferința internațională „Abandon, Memorie, Reparație" a prilejuit un gest neobișnuit în spațiul public românesc: reprezentanți ai instituțiilor de protecție a copilului au adresat scuze formale tuturor celor care au crescut în sistemul de stat.

Evenimentul a fost organizat de Fundația SERA România cu ocazia împlinirii a trei decenii de activitate și curatoriată de Muzeul Abandonului. Conferința a reunat mărturii ale foștilor copii instituționalizați, experiența medicilor care i-au îngrijit, cercetare științifică privind efectele deprivării timpurii, precum și reflecții asupra memoriei și istoriei abandonului în România postcomunistă. Cadrul a permis o dezbatere mai amplă despre obligațiile pe care statul și societatea le au față de cei crescuți în acel sistem.

Momentul central al conferinței a survenit în panelul dedicat reformei protecției copilului, după mărturia lui Marcel Dediu, specialist în studii europene și supraviețuitor al instituționalizării din perioada comunistă și postcomunistă. Potrivit Bookhub, prima care a adresat scuze, în nume propriu, a fost Elena Tudor, directoare generală în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. Gestul a fost urmat de Gabriela Coman, fostă președintă a aceleiași instituții, și de Bogdan Simion, directorul executiv al Fundației SERA România. Scuzele s-au adresat tuturor copiilor la care schimbările sistemului au ajuns prea târziu sau nu au avut calitatea pentru care fuseseră concepute.

Intervenția lui Marcel Dediu a adus în prim-plan dimensiunea umană a instituționalizării, dincolo de statistici și reforme legislative. „Sunt considerat un om de succes, însă partea interioară nu o poate umple nimeni. Mintea unui supraviețuitor are enorm de multe straturi de protecție. Trebuie să spunem lucrurile astea, dar cu multă blândețe, umanitate, demnitate. Mila ca spectacol este degradantă", a declarat Dediu, citat de Bookhub.

Bogdan Simion a plasat gestul în perspectiva a treizeci de ani de reformă și a subliniat necesitatea continuării demersului. „Memoria nu este despre vinovăție, este despre adevăr, despre empatie, despre asumare colectivă și reziliență. După 30 de ani de reformă, misiunea noastră trebuie să continue prin reparație", a afirmat acesta, potrivit aceleiași surse.

Conferința a inclus și prezentarea concluziilor Bucharest Early Intervention Project, un studiu longitudinal desfășurat din anul 2000 de cercetători de la Harvard Medical School, University of Maryland și Tulane University, care a urmărit efectele deprivării severe de îngrijire asupra dezvoltării creierului și impactul plasamentului familial de calitate — rezultate care au contribuit la fundamentarea unor politici de protecție a copilului la nivel internațional.

Scuzele rostite la conferință ridică problema formelor concrete prin care statul român ar putea recunoaște instituțional suferința foștilor copii abandonați și a măsurilor de reparație care ar putea urma.