În mai multe țări, guverne cu orientare populistă au inițiat acțiuni de revizuire a conținutului muzeal pentru a alinia narațiunile istorice cu obiective politice, o dinamică analizată în context internațional și românesc.
În martie 2025, președintele american Donald Trump a acuzat Institutul Smithsonian că denigrează istoria națională prin expoziții influențate de ideologia woke și a solicitat mai multor muzee revizuirea conținutului pentru a reflecta o versiune „mândră” a trecutului american.
Această intervenție se înscrie într-o tendință mai largă observată în state conduse de partide conservatoare sau de extremă dreapta. În Polonia, după venirea la putere a partidului Lege și Justiție în 2015, conducerile mai multor muzee și galerii au fost înlocuite cu persoane agreate de guvern, reducând caracterul critic al instituțiilor. Acțiuni similare au fost întreprinse în Italia de către guvernul condus de Giorgia Meloni și în Ungaria, unde referințele la implicarea țării în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei au fost diminuate în expoziții.
Potrivit Scena9, comentatorul american Matt Walsh a afirmat într-un material video că „lupta pentru muzee continuă și este o luptă care chiar merită să fie purtată”, criticând prezența temelor asociate mișcării Black Lives Matter în spațiile muzeale. Scena9 notează că astfel de demersuri urmăresc eliminarea elementelor care nu susțin imaginea unui trecut glorios, utilizat apoi în discursul politic pentru a justifica revenirea la o stare anterioară.
În România, perioada regimului comunist a inclus transformarea muzeelor în instrumente de promovare a discursului oficial, prin marginalizarea unor categorii artistice și accentuarea rolului partidului în istoria națională. Scena9 menționează persistența unor interpretări protocroniste, precum cea referitoare la rolul dacilor, în dezbaterile publice actuale. De asemenea, sunt consemnate încercări ale unor formațiuni politice de a invoca figuri istorice precum Mihai Viteazul sau Vlad Țepeș în campanii electorale, precum și justificări ale unor lideri interbelici implicați în acțiuni contrare drepturilor omului.
Analiza comparativă a acestor cazuri arată că modificările aduse instituțiilor culturale pot influența pe termen lung modul în care societățile raportează la propria istorie.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.