Noul film al lui Cristian Mungiu explorează drama unei familii românești în Norvegia, plasând spectatorul între două sisteme de valori ireconciliabile, fără a oferi răspunsuri simple.
„Fjord", cel mai recent film semnat de Cristian Mungiu, reconstituie cazul unei familii românești stabilite în Norvegia ai cărei copii sunt luați în custodia statului, punând față în față două lumi cu logici și valori fundamental diferite.
Filmul pornește de la un caz real care a generat dezbateri ample în România și în diaspora românească despre sistemul norvegian de protecție a copilului, cunoscut sub numele de Barnevernet. Mungiu alege însă să nu trateze subiectul ca pe un dosar juridic sau mediatic, ci ca pe o dilemă morală cu multiple straturi, în care nicio tabără nu deține monopolul adevărului sau al dreptății.
Potrivit Bookhub, regizorul construiește narațiunea în jurul unei antiteze deliberate: „a reconstruit cazul printr-o antiteză perfectă a viziunilor și poveștilor celor două tabere, deznodământul fiind punctul de întâlnire al celor două fire narative". Această structură obligă spectatorul să schimbe permanent perspectiva, fără a i se oferi o ieșire comodă. Titlul filmului — numele feriботului cu care familia traversează apele nordice — funcționează ca metaforă: vasul poartă cu sine cutume, prejudecăți și temeri care riscă să devină un balast imposibil de dus, notează aceeași sursă.
Bookhub subliniază că decizia estetică centrală a lui Mungiu este aceea de a refuza verdictul: filmul „nu dă verdicte, ci lasă spectatorul să-și găsească singur soluțiile". Personajele — membri ai unui grup religios perceput din exterior ca fundamentalist, dar și reprezentanți ai unui sistem birocratic rigid — sunt construite cu defecte și calități deopotrivă. Singurătatea, rigorismul și nenumăratele seturi de reguli sociale apar ca forțe la fel de sufocante ca presiunile din interiorul comunității religioase.
Deschiderea filmului trimite, conform aceleiași surse, la tradiția cinematografiei artistice estice, invitând spectatorul avizat la o lectură estetică înainte de una tematică sau morală. Răbdarea devine, în acest cadru, o condiție a înțelegerii: filmul nu este scurt și nu economisește detaliile necesare pentru a urmări drama în toată complexitatea ei.
„Fjord" urmează să fie lansat în cinematografele din România, unde va intra inevitabil într-un spațiu public deja polarizat de dezbaterile legate de cazurile reale care l-au inspirat.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.