
Cel mai recent roman al lui Filip Florian explorează rezistența unei părți a societății românești în anii de după abdicarea regelui și instaurarea regimului comunist.
„Media aritmetică", noul roman semnat de Filip Florian, propune o reconstituire ficțională a României de la mijlocul secolului al XX-lea, centrată pe destinul unui fost ofițer confruntat cu prăbușirea ordinii în care a crezut.
Filip Florian este autorul unor romane intrate deja în circuitul literaturii române contemporane — „Degete mici", „Toate bufnițele" și „Băiuțeii", scris în colaborare cu Matei Florian. Noul său roman vine după o perioadă de documentare susținută, vizibilă atât în reconstituirea istoriei familiale, cât și în redarea atmosferei sociale și politice a României din prima jumătate a secolului trecut. Tema centrală — rezistența și dezorientarea unei părți a populației în fața schimbării de regim după abdicarea regelui Mihai — nu este inedită în proza românească, însă modul în care autorul o abordează îi conferă o poziție distinctă.
Personajul principal, Tudi Vlădoianu, este construit cu o arhitectură interioară atipică. Bookhub remarcă faptul că „Florian alege să contureze un personaj cu o structură unică", a cărui minte rememorează și filtrează simultan evenimentele războiului, căutând să înțeleagă cum a fost posibilă răsturnarea politică pe care o trăiește. Vinovăția, frica și neînțelegerea coexistă în psihologia acestui personaj care a luptat mai întâi alături de trupele germane, pentru ca apoi să fie nevoit să întoarcă armele împotriva lor — o experiență traumatică din care nu reușește să extragă nicio logică consolatoare.
Documentarea romanului operează pe două niveluri paralele. Potrivit Bookhub, se pot identifica în text detalii care trimit la istoria familiei scriitorului, inclusiv legătura pe linie maternă cu Ioan Slavici, alături de o reconstituire mai largă a istoriei societății românești de la început de secol XX. Un exemplu concret este episodul rănii la cap suferite de Tudi pe front, menționată repetat de-a lungul cărții și relatată în detaliu abia spre final. Tot în roman apare un portret al lui Octavian Goga în ipostaza de om politic, construit pe baza acelorași cercetări minuțioase — Bookhub notează că scriitorul îi dedică aproape două pagini, „descriind pe îndelete momentul înlăturării lui de la conducerea guvernului".
Receptarea critică semnalează o structură fracturată în două mari părți, apreciată drept o trăsătură deliberată a construcției, nu un defect de compoziție.
„Media aritmetică" urmează să fie evaluat în raport cu o literatură română care, potrivit Bookhub, „dispune de suficiente repere sănătoase pentru a permite comparații" — un context în care romanul lui Florian pare să-și revendice un loc propriu prin rigoarea documentării și prin profunzimea psihologică a personajului central.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
