Expoziția „Transilvania Extravaganza" de Ștefan Câlția, în dialog curatorial

Expoziția „Transilvania Extravaganza" de Ștefan Câlția a fost subiectul unui dialog filmat la Mănăstirea Ursulinelor din Sibiu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru, între curatoarea Liviana Dan și istoricul de artă Cosmin Nasui, documentat de platforma Modernism.ro.

Proiectul expozițional a avut o perioadă de elaborare de șase ani și reunește peste 130 de lucrări care acoperă întreaga carieră a artistului, de la absolvirea Institutului Nicolae Grigorescu — clasa lui Corneliu Baba — în anii '70, până la o lucrare din 2026. Deși amploarea și caracterul antologic al selecției ar putea sugera o retrospectivă, curatoarea respinge explicit această etichetă: Câlția se află încă în deplină maturitate creativă, iar opera sa nu poate fi considerată încheiată.

Un element central al instalației este movila din curtea mănăstirii, construită din brazde aduse din Șona, în Țara Făgărașului — locul pe care artistul îl locuiește și îl reelaborează constant în picturile sale. Guruiața, o formă de relief specifică acelei zone, funcționează, potrivit Modernism.ro, drept „personaj recurent al picturii lui", prezentă uneori la dimensiunea unui obiect mic, alteori la scară arhitecturală. Movila a rezolvat totodată o problemă compoziționala a expoziției, predominant orizontale, oferind un punct de verticalitate. La câteva zile după instalare, pe pământul adus au apărut spontan ciuperci, fragi și flori, iar o mierlă și-a ales locul pentru un cuib.

Traseul expozițional urmează logica internă a universului lui Câlția — pământ, cer, apă, oameni, sat — și nu o ordine cronologică sau tematică impusă. Parcursul merge de la marginea pădurii spre sat, trecând printr-o grădină secretă în care artistul însuși a plantat flori albe, singura sa intervenție directă în montaj, și ajungând la portrete și interioare care deschid spre dimensiunea central-europeană a operei.

În privința filiațiilor artistice, Liviana Dan contestă apropierea frecvent invocată de Bruegel și Bosch, considerând-o forțată. Potrivit Modernism.ro, curatoarea îi propune în schimb drept referințe pe Füssli și Zurbarán, nu pentru critica socială, ci pentru un „conceptualism de metodă, susținut prin repetiție și serializare". Câlția este descris ca un artist lipsit de ideologii preconcepute, care iubește o neutralitate deliberată a imaginii — deși unele lucrări din perioada târzie a anilor '70 trădează un expresionism de linie și suprafață.

Contextul geografic și cultural al Țării Făgărașului — cu migrația spre America de dinainte de Primul Război Mondial, banii repatriați care au transformat economia locală și circul ambulant pe care artistul l-ar fi frecventat în tinerețe — constituie, în lectura curatorială, stratul de fundament al întregii expoziții.

Dialogul integral dintre Liviana Dan și Cosmin Nasui este disponibil pe platforma Modernism.ro.