
Club Clorofila și Muzeul Municipiului București lansează „Emoții Climatice", un program care explorează impactul psihologic al schimbărilor climatice prin intervenții în Grădina Filipescu-Cesianu.
Club Clorofila și Muzeul Municipiului București lansează programul „Emoții Climatice", un proiect-pilot care testează modelul refugiului climatic urban în Grădina Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, cu prima întâlnire publică programată pe 30 iulie.
Proiectul se înscrie într-un cadru mai larg — „Grădina Filipescu-Cesianu. Refugiu Climatic pe Calea Victoriei" — și urmărește să documenteze metode prin care grădinile istorice pot funcționa ca infrastructuri active de adaptare climatică. Grădina și Casa Filipescu-Cesianu reprezintă unul dintre puținele ansambluri de patrimoniu din centrul Bucureștiului unde arhitectura, vegetația și sculptura formează un tot unitar, spațiul fiind protejat prin statut non aedificandi și accesibil publicului larg. Obiectivul declarat este construirea unui model replicabil în alte spații verzi de patrimoniu din București și din țară.
Intervenția vegetală propusă urmează o estetică naturalistă, inspirată de dinamica ecosistemelor, menită să se integreze în peisajul existent și să pună în valoare patrimoniul arhitectural, amplificând totodată beneficiile pentru biodiversitate și sănătatea publică. Potrivit materialelor proiectului, propunerea reprezintă o continuare a istoriei grădinii printr-o lectură contemporană, ancorată în realitățile climatice actuale și în principiile gestionării durabile a patrimoniului.
Punctul de plecare conceptual îl constituie cercetările recente privind impactul psihologic al crizei climatice. Temperaturile ridicate și stresul termic sunt asociate cu tulburări de somn, iritabilitate și epuizare, iar accesul la spații verzi este identificat ca factor de atenuare. Bookhub citează declarația dr. Valentin-Veron Toma, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer": „Cercetări recente arată că petrecerea timpului în grădinile urbane și în spațiile verzi poate îmbunătăți sănătatea mintală prin reducerea stresului, a anxietății și a depresiei. Activități precum grădinăritul sau simpla prezență în apropierea copacilor oferă beneficii psihologice reale și contribuie la consolidarea relațiilor sociale."
Evenimentul de deschidere din 30 iulie, de la ora 10:00, la Casa Filipescu-Cesianu, propune un cadru de dialog privind relația dintre schimbările climatice, sănătatea publică și experiența urbană, pornind de la premisa că adaptarea la criza climatică este deopotrivă o provocare tehnică, socială și emoțională.
Seria de activități urmează să continue pe parcursul verii, cu scopul de a transforma anxietatea climatică în implicare civică și de a consolida rolul spațiilor verzi ca infrastructuri ale grijii comunitare.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
