„Emoții Climatice", program despre anxietate și spații verzi urbane

Club Clorofila și Muzeul Municipiului București lansează în această vară, la Casa Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, programul „Emoții Climatice: cum trăim schimbările climatice în oraș?", un proiect pilot care urmărește transformarea anxietății climatice în implicare civică și testarea unui model de refugiu climatic în spațiu urban.

Grădina și Casa Filipescu-Cesianu reprezintă unul dintre ansamblurile de patrimoniu construit din centrul Bucureștiului cu statut non aedificandi, ceea ce îi conferă protecție față de construcții și îi păstrează caracterul de spațiu verde deschis publicului. Situată pe principala axă culturală a Capitalei, grădina este unul dintre puținele locuri accesibile în care arhitectura, vegetația și sculptura coexistă ca un ansamblu coerent. Tocmai această vulnerabilitate față de presiunile urbane și climatice a motivat inițierea proiectului.

Intervențiile propuse urmăresc o estetică naturalistă, inspirată de dinamica ecosistemelor, cu scopul de a integra vegetația nouă în peisajul existent și de a amplifica beneficiile grădinii pentru biodiversitate, sănătatea publică și reziliența urbană. Potrivit materialelor publicate de Igloo, proiectul nu vizează o intervenție punctuală, ci documentarea unor metodologii care ar putea fi aplicate ulterior și altor spații verzi de patrimoniu din București și din țară.

Conceptul programului pornește de la cercetări care atestă că efectele schimbărilor climatice sunt deopotrivă fizice și psihologice. Igloo citează declarația dr. Valentin-Veron Toma, cercetător și șef al Departamentului de Antropologie Culturală și Socială din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer": „Cercetări recente arată că petrecerea timpului în grădinile urbane și în spațiile verzi poate îmbunătăți sănătatea mintală prin reducerea stresului, a anxietății și a depresiei. Activități precum grădinăritul sau simpla prezență în apropierea copacilor oferă beneficii psihologice reale și contribuie la consolidarea relațiilor sociale." Stresul termic, tulburările de somn și iritabilitatea sunt menționate printre efectele directe ale temperaturilor ridicate asupra stării psihice a locuitorilor urbani.

Prima întâlnire publică a programului este programată pe 30 iulie, de la ora 10:00, la Casa Filipescu-Cesianu, și va crea, potrivit organizatorilor, un cadru de dialog despre adaptarea la criza climatică din perspectivă socială, emoțională și culturală — nu doar tehnică. Seria de activități urmează să continue pe parcursul sezonului vară-toamnă.

Proiectul își propune ca, la finalul perioadei pilot, modelul de refugiu climatic urban testat la Casa Filipescu-Cesianu să poată fi replicat în alte grădini istorice din România.