Debarcaderul Timpuri Noi, premiat la Anuala de Arhitectură București 2025

Amenajarea Debarcaderului Timpuri Noi, o intervenție de revitalizare a unui spațiu rezidual de pe malul Dâmboviței, a primit premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectură și spațiul public" la Anuala de Arhitectură București 2025.

Debarcaderul fusese construit în anii '80, însă nu a fost niciodată finalizat sau pus în funcțiune. Timp de decenii, spațiul a rămas inaccesibil și ignorat, transformat într-un teritoriu degradat la limita dintre birouri, zone rezidențiale și infrastructură de transport. Proiectul face parte din programul Dâmbovița Apă Dulce, inițiat de Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, și a fost finanțat prin Platforma de Mediu pentru București.

Intervenția a urmărit refuncționalizarea treptată a locului: igienizare, amenajarea accesului la apă, plantări, artă murală, refacerea suprafețelor și construirea unei rampe universale de acces. Potrivit revistei Igloo, arhitecta Tamina Lolev, coautoare a proiectului, descrie demersul drept „un experiment de reziliență climatică, socială și urbană", menit să redeschidă relația dintre oraș, râu și comunitate. Proiectarea și implementarea au aparținut echipei Nod Design Lab, iar procesul a inclus consultări cu locuitorii din zonă, ateliere de co-creație cu specialiști și potențiali utilizatori, precum și colaborarea cu artiști implicați în activarea spațiului.

Un aspect sensibil al intervenției a fost gestionarea prezenței persoanelor fără adăpost care își însușiseră locul. Igloo notează că echipa a colaborat cu organizația Carusel pentru a asigura o tranziție „responsabilă, cu grijă și respect pentru oameni". Parteneriatul instituțional cu Apele Române și ALPAB a fost, de asemenea, esențial pentru ca proiectul să devină posibil, ilustrând necesitatea unui dialog susținut între societatea civilă și administrație.

Impactul este acum vizibil: copii care învață să vâslească, antrenamente sportive, evenimente culturale și întâlniri comunitare. Arhitecta Lolev subliniază, conform aceleiași surse, că schimbarea de percepție rămâne poate cel mai important rezultat — un spațiu etichetat multă vreme drept „problemă" a devenit unul despre care locuitorii și angajații din clădirile vecine spun că le-a transformat și priveliștea zilnică, și raportul cu râul.

Premiul obținut la Anuala de Arhitectură București 2025 consolidează vizibilitatea acestui tip de intervenție minimă, dar strategică, și deschide discuția despre extinderea unor astfel de proiecte de-a lungul întregului curs al Dâmboviței.