Tot mai mulți tineri români renunță la joburile clasice pentru a trăi din prezența lor online, într-un context marcat de o piață a muncii tot mai restrictivă și de ascensiunea platformelor de socializare.
Un reportaj publicat de Scena9 documentează traseul a patru tineri creatori de conținut din România, explorând motivele pentru care aceștia au ales să-și construiască o identitate profesională pe rețelele sociale și ce presupune, concret, această decizie.
Fenomenul nu este unul izolat. De la pandemia de COVID-19 încoace, odată cu popularizarea TikTok-ului, numărul celor care renunță la locurile de muncă tradiționale în favoarea prezenței online a crescut semnificativ. Scena9 plasează această tendință într-un context mai larg: o piață a muncii în contracție, locuri de muncă entry-level amenințate de automatizare și de inteligența artificială, și un mediu în care vizibilitatea digitală a început să funcționeze ca un CV paralel. Campaniile plătite variază, potrivit aceleiași surse, între 1.000 și 10.000 de euro, în funcție de audiență și de tipul colaborării cu brandul.
Unul dintre cazurile prezentate este cel al Elenei Gafton, care a lucrat trei ani într-o corporație înainte de a demisiona. „Cred că ăla a fost primul moment în care m-am gândit că e posibil să nu pot să susțin acest job pe termen lung", declară ea, citată de Scena9, referindu-se la episodul de burnout care a precipitat decizia. Gafton a ales să combine munca de freelancer cu crearea de conținut propriu, motivată atât de flexibilitatea programului, cât și de o afinitate descoperită încă din perioada în care posta fără mize comerciale.
Reportajul atrage atenția și asupra presiunii resimțite dincolo de cercul influencerilor declarați. Scena9 notează că inclusiv profesioniști din domenii precum medicină, drept sau inginerie ajung să simtă nevoia de a-și documenta public activitatea, iar granița dintre promovarea personală și crearea de conținut devine tot mai neclară. Discursul public tinde să reducă fenomenul la superficialitate sau la o căutare a faimei, ignorând, subliniază sursa, dimensiunile structurale care îi determină pe tineri să exploreze aceste alternative.
Materialul include și perspective mai nuanțate: o psihologă care combină practica clinică cu prezența online și un tânăr care menține simultan un job de birou și activitate de creator de conținut, ilustrând că tranziția nu este întotdeauna totală sau liniară.
Reportajul Scena9 urmează să fie publicat integral, cu mărturiile tuturor celor patru protagoniști, oferind o imagine de ansamblu asupra unui sector profesional în expansiune, dar și asupra fragilităților pe care le aduce cu sine dependența de algoritmi și de contracte fără garanții pe termen lung.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.