Chantal Delsol, despre migrații și căderea imperiilor, tradusă în română

Lucrarea filosofei franceze Chantal Delsol, La tragédie migratoire et la chute des empires. Saint Augustin et nous, publicată în 2026, a apărut în traducere românească la Editura Spandugino, în versiunea lui Teodor Baconschi, care semnează și prefața volumului.

Chantal Delsol este profesoară emerită a Universității Paris-Est Marne-La-Vallée și președinta Academiei de Științe Morale și Politice din cadrul Institutului Franței. Opera sa acoperă filosofia politică, filosofia istoriei, sociologia mentalităților și geopolitica europeană. Volumul de față se construiește pe o analogie istorică ambițioasă: aceea dintre valul de migrații care a precedat și accelerat căderea Imperiului Roman, la granița dintre secolele al IV-lea și al V-lea, și fenomenul migrațiilor din ultimele decenii, privit în relație cu ceea ce autoarea numește decăderea Occidentului contemporan.

Potrivit Bookhub, Teodor Baconschi stabilește în prefața sa, intitulată Gânduri despre fertilitatea analogiei istorice, coordonatele ideologice ale autoarei: „la confluența dintre filosofia politică aristotelică, fenomenologia germană (Heidegger/Arendt) și teologia socială catolică", distanțând-o astfel atât de conservatorismul de tip MAGA, cât și de suveranismele europene. Baconschi descrie demersul lui Delsol drept „un demers antiutopic, de apărare a iubirii creștine ca bază a unei comunități politice solidare, o pledoarie pentru moderație și realism, pentru luciditate autocritică și conservarea identității noastre civilizaționale".

Cartea este structurată în șase capitole organizate tematic și cronologic, urmărind mecanismele prin care o civilizație poate fi destabilizată și transformată. Bookhub subliniază că demersul lui Delsol se distinge de numeroasele analize dedicate declinului occidental prin erudiție și refuzul reducționismului: lucrarea nu propune un diagnostic simplificator, ci construiește o comparație solidă între două lumi aparent incomparabile, arătând că distanța istorică dintre epoca lui Augustin și prezent nu împiedică identificarea unor structuri de criză similare. Sfântul Augustin, episcop de Hippona în anii în care Roma era deja sfâșiată de incursiunile barbare, devine astfel un interlocutor al contemporaneității, nu un simplu reper erudit.

Miza cărții rezidă, în bună măsură, în felul în care autoarea articulează valori precum moderația și realismul politic ca răspunsuri posibile la tentația uniformizării ideatice și la iluzia perfecțiunii proprii — reflexe pe care Delsol le consideră simptome ale unei crize mai profunde. Volumul urmează să fie prezentat publicului român în cadrul unor evenimente culturale programate pentru această toamnă.