Ce cer profesorii de liceu de la manualele școlare — studiu național

Un studiu realizat de agenția AHA Moments la comanda editurii Litera Educațional relevă percepțiile și așteptările a 483 de profesori de liceu față de noile manuale pentru clasa a IX-a, într-un context marcat de schimbări curriculare și de utilizarea crescândă a inteligenței artificiale în rândul elevilor.

Cercetarea a combinat o componentă cantitativă — 483 de chestionare complete — cu opt interviuri calitative aprofundate cu profesori de limba și literatura română, matematică, istorie, biologie și chimie. Scopul declarat a fost identificarea nevoilor reale ale cadrelor didactice în procesul de elaborare a noilor manuale școlare.

Principala concluzie privind actul de predare este că relevanța practică a informației a devenit o condiție esențială pentru implicarea elevilor. Potrivit studiului, 66% dintre profesorii participanți indică exemplele practice și aplicațiile în viața reală printre caracteristicile esențiale ale modului în care elevii de liceu asimilează cunoștințele. Studiul notează că profesorii descriu elevii actuali ca fiind mai orientați către tehnologie și mai dificil de menținut concentrați atunci când nu percep utilitatea directă a informației. La matematică, 87% dintre respondenți subliniază nevoia unei structuri clare și a unei progresii pas cu pas a conținuturilor.

Referitor la inteligența artificială, datele indică o realitate deja instalată în sălile de clasă: 76% dintre profesori afirmă că elevii utilizează frecvent instrumente AI pentru teme și lucrări. Atitudinea cadrelor didactice față de această tendință nu este însă una de respingere. Aproape opt din zece profesori (77%) își exprimă dorința de formare pentru integrarea AI în activitatea de predare, iar 72% consideră că tehnologia poate contribui la personalizarea lecțiilor. Preocupările rămân totuși semnificative: 71% dintre profesori menționează impactul negativ potențial al AI asupra gândirii critice și originalității elevilor, iar 60% invocă pierderea controlului asupra modului în care elevii utilizează aceste instrumente în evaluări.

În ceea ce privește manualul ideal, studiul arată că profesorii acordă cea mai mare importanță calității conținutului (83%), urmată de valoarea educațională (68%) și de ușurința utilizării (62%). Bookhub notează că, pentru cadrele didactice, manualul nu este perceput ca o simplă sursă de informație, ci ca un instrument care trebuie să sprijine înțelegerea, aplicarea și consolidarea cunoștințelor. Principalele provocări anticipate de profesori sunt adaptarea la stiluri diferite de învățare și volumul mare de materie, la care se adaugă deficitul de atenție al elevilor.

Concluziile studiului urmează să fie valorificate în procesul de concepere a manualelor pentru clasa a IX-a, aflat în derulare la Litera Educațional.