Volumul semnat de Hannah Carlson trasează istoria culturală a buzunarelor din vestimentație, de la bătăliile pentru utilitate până la costumele futuriste care le elimină complet.
Cartea „Buzunare. O istorie culturală a modei" de Hannah Carlson propune o incursiune în istoria unui element vestimentar aparent minor, urmărind transformările sale de-a lungul secolelor și semnificațiile culturale, sociale și estetice pe care le-a acumulat.
Costumul — fie cel purtat în viața cotidiană, fie cel de scenă sau de film — a traversat transformări profunde de-a lungul istoriei, iar acestea nu au fost întotdeauna dictate de logica utilității. Buzunarele, în particular, au reprezentat un teritoriu de negociere între funcționalitate, convenție socială și viziune estetică. Carlson cartografiază acest traseu cu rigoare, însoțindu-și argumentele de un bogat material ilustrativ — un aspect pe care Bookhub îl subliniază, menționând că volumul include un set consistent de ilustrații cu credite menționate explicit, contrazicând prejudecata că studiile de istoria modei ar lipsi de suport vizual.
Un studiu de caz notabil, plasat spre finalul volumului, este cel al ecranizării romanului lui H.G. Wells, „The Shape of Things to Come", transformat în 1936 în filmul SF „Things to Come". Potrivit Bookhub, Wells a participat activ la realizarea filmului, asumând rolul de consultant pe platoul de filmare, însă colaborarea a fost tensionată. Producătorul Alexander Korda s-a plâns că scriitorul „a făcut scandal în privința costumelor", solicitând „schimbări pe loc" de fiecare dată când considera că viziunea sa despre viitor nu era reprezentată cu fidelitate. Costumele realizate de John Armstrong pentru acel film — și reproduse fotografic în volum — nu conțin buzunare, nici pentru personajele masculine, nici pentru cele feminine.
Alegerea acestui exemplu nu este întâmplătoare. Carlson îl folosește pentru a arăta că imaginarul futurist în materie de vestimentație tinde să elimine tocmai elementul pentru care, de-a lungul istoriei, au existat dispute îndelungate. Această observație leagă ultimul capitol de miza întregii cărți: buzunarul nu este un detaliu tehnic, ci un indicator cultural, un spațiu în care se reflectă raporturile dintre corp, îmbrăcăminte și putere.
Bookhub plasează volumul lui Carlson într-o posibilă bibliografie pentru studiile în domeniul artelor vizuale, alături de titluri dedicate costumului de scenă și istoriei teatrului, sugerând că istoria vestimentației și cea a spectacolului se întâlnesc în jurul acelorași întrebări despre reprezentare și identitate.
Volumul „Buzunare. O istorie culturală a modei" rămâne o referință pentru cei interesați de intersecțiile dintre modă, istorie socială și cultură vizuală.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.