Arte de stradă și rețele europene, în dialog la FITS 2026

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a găzduit în 2026 reuniunea anuală a rețelei Circostrada, cel mai important organism european dedicat artelor de stradă și circului contemporan, eveniment care a generat o serie de dialoguri despre starea sectorului la nivel european și românesc.

Circostrada reunește peste 150 de membri din 45 de țări, activând și în afara continentului european, în Japonia, Africa de Sud și Mexic. Finanțată prin programul Creative Europe și coordonată de organizația franceză ARCENA, rețeaua are trei direcții principale: advocacy pentru recunoașterea artelor de stradă, producerea de cunoaștere sectorială și organizarea reuniunilor anuale ale membrilor. FITS este singurul membru român al Circostrada, iar curatorul Dan Bartha-Lazar a inițiat candidatura pentru găzduirea AGM după prima sa participare la reuniunea din Split, în 2023.

Cu ocazia evenimentului sibian au fost lansate mai multe publicații, printre care o cartografiere a ecosistemului românesc de arte de stradă — incluzând ONG-uri, instituții publice, festivaluri, rezidențe și spații artistice —, un policy brief și un ghid de turnee, disponibile în format online. Potrivit informațiilor prezentate la Teatrul Gong Sibiu, selecția artistică pentru FITS combină vizitele la festivaluri internaționale, precum FiraTarrega, cu schimburi reciproce între programatori; un exemplu concret este spectacolul compagniei Cha Munos, văzut în Spania și programat ulterior în Piața Huet.

Telma Luís, reprezentantă a festivalului portughez Imaginarius și membră în Steering Committee-ul Circostrada, arată că selecția implică construirea unui portofoliu în timp, cu proiecte menținute „în sertar" până când publicul și contextul politic sunt pregătite să le primească. Cercetările realizate de Imaginarius despre arte și starea de bine au relevat că publicurile vin în primul rând pentru conexiunea umană și experiența culturală transformatoare, nu pentru divertisment — o concluzie relevantă în contextul în care măsurarea audienței în aer liber rămâne o provocare metodologică, în absența biletelor și a participării formalizate.

Cele mai semnificative repere privind recunoașterea instituțională vin din experiența portugheză: participarea la un program Circostrada a condus la recunoașterea oficială a circului și artelor de stradă ca disciplină artistică și la accesul la finanțare publică. În România, Dan Bartha-Lazar a anunțat înființarea primului program universitar de patru ani în arte circane, la Universitatea de Educație Fizică din București, după 25 de ani de advocacy — un moment considerat semnificativ pentru sector. Tensiunea dintre festivalurile finanțate public și sectorul independent, care reclamă o inegalitate de resurse, rămâne o realitate prezentă în peisajul cultural românesc.

Reuniunea de la Sibiu marchează un moment de vizibilitate crescută pentru artele de stradă în România, iar publicațiile lansate urmează să fie integrate în dezbaterile de politici culturale la nivel european.