
Romanul „Hemiptera" de Andreea Răsuceanu, apărut la Polirom, explorează degradarea cartierului bucureștean Balta Albă printr-un ecosistem urban în care cicada devine simbol central.
Scriitoarea Andreea Răsuceanu publică la editura Polirom romanul „Hemiptera", o carte construită în jurul cartierului bucureștean Balta Albă, ale cărui ruine, incendii și forme de viață rezistentă configurează o lume aflată sub semnul colapsului.
Andreea Răsuceanu este cunoscută publicului literar românesc atât ca romancieră, cât și ca cercetătoare a geografiei literare bucureștene. Debutată în 2009 cu volumul „Cele două Mântulese", ea a dezvoltat ulterior o serie de studii de geocritică dedicate Bucureștiului — printre care „Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului" (2016) și „Dicționar de locuri literare bucureștene" —, construind o operă în care spațiul urban funcționează ca protagonist. Romanele sale de ficțiune au confirmat această direcție: „O formă de viață necunoscută" a fost nominalizat la toate premiile literare majore din România și a apărut în Franța la editura Nouvel Attila-Seuil în 2023, iar „Vântul, duhul, suflarea", primul volum din Trilogia satului C, a primit Premiul Academiei Române pentru proză și Premiul Uniunii Scriitorilor din România, ajungând pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în 2022 și fiind tradus în spaniolă și bulgară.
În „Hemiptera", miza narativă se mută asupra unui ecosistem urban specific, în care cicada devine emblema unui spațiu degradat, dar încă viu. Scena9 notează că termenii care descriu lumea construită de Răsuceanu în acest roman sunt „ruină, sfârșit, colaps", iar cartierul Balta Albă este prezentat ca un organism cu logică proprie, aflat în descompunere lentă. Fragmentul publicat de revistă surprinde un episod în care un incendiu mistuie parcul cartierului pe durata mai multor zile, pompierii intervenind repetat fără a putea localiza sursa flăcărilor, în timp ce teoriile conspiraționiste și echipele de televiziune invadează perimetrul. Imaginea unei procesiuni religioase care înconjoară insula principală a parcului, cu icoana „Izvorul Tămăduirii", în mijlocul fumului și al apelor stătătoare, condensează tensiunea dintre sacru și speculă imobiliară: potrivit fragmentului, în reportajele vremii se vehicula ipoteza că incendiul ar fi fost provocat intenționat pentru a elibera terenul în vederea unui complex rezidențial.
Această suprapunere dintre memoria unui loc, violența prezentului și speranța comunității locale structurează narațiunea unui roman în care Balta Albă nu este doar decor, ci subiect și victimă deopotrivă.
„Hemiptera" urmează să fie disponibil în librării în cadrul programului editorial Polirom pentru acest sezon.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
