Adrian G. Romila explorează imprevizibilul în „Zaruri și minuni"

Volumul „Zaruri și minuni" semnat de Adrian G. Romila reunește povestiri scurte care explorează teritoriul neobișnuitului ascuns în cotidian, propunând o proză a imprevizibilului și a straturilor de realitate suprapuse.

Cartea pornește de la o premisă simplă: viața cotidiană conține, la niveluri mai puțin vizibile, o doză de nepredictibil care scapă înțelegerii comune. Nu este vorba de fantastic propriu-zis, ci de acea fractură subtilă dintre ceea ce pare să urmeze cursul firesc al lucrurilor și ceea ce se întâmplă efectiv. Personajele sunt construite cu economie de mijloace — câteva trăsături suficiente pentru a le face recognoscibile —, iar dialogurile contribuie la impresia de actualitate și de verosimilitate.

Bookhub notează că „până la un punct, se poate vorbi despre coincidențe absurde care produc revelații și schimbă perspectiva", indicând câteva situații reprezentative: un adolescent care pregătește mental o întâlnire ce nu mai are loc în realitate, un bărbat care iese din bloc în întuneric printr-o serie de gesturi mecanice, sau un soț prins în angrenajul șantajului sentimental. Aceste scenarii nu urmează linia anticipată, ceea ce constituie, în sine, miza narativă a volumului.

Una dintre povestirile remarcate de recenzori este cea despre demolările din perioada comunistă, în care un grup de copii dintr-un cartier descoperă, în ruinele sistematizării, o casă pe jumătate dărâmată, cu o trapă ce duce spre un subsol cu icoane pictate pe pereți, asemănător unei biserici subterane. Potrivit Bookhub, această poveste „ar fi putut foarte bine să dea titlul întregului volum". Autorul însuși formulează, în interiorul textului, sensul mai larg al experienței descrise: „De atunci, mereu când venea vorba de ceva cu «deasupra», «dincolo» și «dedesubt», înțelesurile noastre erau cu totul altele decât ale restului lumii."

O altă povestire, intitulată „Accident", mizează pe un registru diferit — al umorului amar și al nostalgiei față de figurile formative din adolescență. Salvatori de la descarcerare discută, în drum spre o intervenție, despre profesorul lor de română din liceu, un personaj riguros și excentric, cu o vorbă ironică pregătită pentru elevii nepregătiți. Scena funcționează ca un contrapunct față de gravitatea celorlalte texte din volum, demonstrând versatilitatea autorului.

„Zaruri și minuni" urmează să fie disponibil în librăriile din România, consolidând o direcție de proză scurtă în care Adrian G. Romila explorează limitele dintre real și inexplicabil.