
Mires Peniușkevîci a semnat peste 15 spectacole la Kyiv, Odesa și Lviv, abordând Holocaustul, nazismul și represiunea, în timp ce Ucraina se confruntă cu un război în desfășurare.
Mires Peniușkevîci, un regizor ucrainean de 22 de ani, și-a construit deja un parcurs de peste 15 producții de teatru în orașe precum Kyiv, Odesa, Lviv și Cernihiv, punând în scenă teme legate de Holocaust, nazism și represiune politică în mijlocul unui război care îi structurează viața cotidiană.
Originar dintr-un orășel din regiunea Hmelnîțkîi, Peniușkevîci a ajuns la teatru pe o cale neconvențională. A lucrat ca actor între 2021 și 2023 — la Teatrul Dramaturgilor, în film și televiziune — înainte de a se orienta spre regie. Formarea sa în fața camerei și pe scenă i-a modelat o metodă de lucru centrată pe expresia fizică și pe constrângerea deliberată a interpretului. Recunoașterea nu a întârziat: producțiile sale au fost prezente la festivaluri de referință din Ucraina, printre care Melpomena Tavrii, Golden Lion și Golden Phoenix.
Contextul în care lucrează este unul extrem. Scena9 notează că Peniușkevîci își verifică în fiecare dimineață aplicația de alertă antiaeriană înainte de a pleca spre repetiții, iar în unele nopți transportul public din Kyiv pur și simplu nu funcționează. Cu toate acestea, echipa sa și-a menținut ritmul de lucru pe parcursul a două luni, din ianuarie până în martie 2026, pentru montarea spectacolului Railroad — o producție ucraineano-americană despre o familie de evrei deportată într-un vagon de vite și o familie americană ce trăiește sub identitate falsă în Germania nazistă.
„Pun în scenă piese despre război, nazism și comunism. Într-un fel, așa fac față situației. Poți să contribui prin artă — să faci tot ce poți, ca să ajuți cum poți", declară Peniușkevîci, citat de Scena9. Alegerea subiectelor nu este lipsită de tensiuni: într-o societate care traversează o traumă activă, există voci care pun la îndoială oportunitatea unor astfel de reprezentări scenice atâta timp cât războiul continuă. Regizorul nu evită această dezbatere, ci o integrează în logica muncii sale. „Mi se pare că ucrainenii s-au obișnuit atât de mult cu ororile care se petrec în jurul nostru, încât nu avem altă opțiune decât să ne trezim, să continuăm să trăim și să încercăm să mergem mai departe", adaugă el, potrivit aceleiași surse.
Pe plan metodologic, Peniușkevîci descrie un proces în care actorul este plasat în constrângeri rigide tocmai pentru a le depăși: „Pentru mine e foarte important ca actorul să înțeleagă că este împins într-un cadru atât de strict încât trebuie să dărâme zidul. Abia atunci poate să înțeleagă cu adevărat personajul pe care-l joacă."
Producția Railroad urmează să marcheze prima colaborare teatrală ucraineano-americană a companiei sale, într-un moment în care vocea scenei ucrainene capătă tot mai multă vizibilitate internațională.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
