Tudor Dinu analizează influențele orientale în Țările Române

Istoricul Tudor Dinu, profesor la Universitatea din București și specialist în regimul fanariot, a publicat în 2026 la Editura Humanitas volumul Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în Țările Române, o istorie ilustrată a modului în care elemente ale culturii otomane laice s-au integrat în civilizația românească de la sfâșitul secolului al XVII-lea până în epoca modernă.

Lucrarea se înscrie într-o serie de cercetări dedicate influenței grecești și otomane în spațiul românesc, după cele trei volume consacrate regimului fanariot, publicate la aceeași editură. Structurat în șaisprezece capitole, noul volum este însoțit de imagini, hărți, note de subsol, un glosar și o bibliografie cuprinzătoare. Intervalul cronologic acoperit pornește din a doua jumătate a veacului al XVII-lea, când, prin mai multe filiere, bunuri și obiceiuri specifice lumii otomane au început să pătrundă în Țara Românească și Moldova, îmbogățind și diversificând zestrea civilizației locale.

Potrivit Bookhub, cel mai vast segment analizat aparține epocii fanariote, perioadă care a accelerat asimilarea elementelor de cultură orientală și a consacrat obiceiuri transmise, în forme variate, până astăzi. Autorul urmărește această dinamică pe verticala stratificării sociale, arătând că adoptarea noilor uzanțe nu a fost uniformă, ci a urmat ierarhiile puterii și ale averii. Cafeaua, de pildă, a cucerit mai întâi elitele boierești, transformându-se într-un ritual domestic de prestigiu, pentru ca ulterior să devină element al protocolului de stat: reprezentanții europeni erau primiți în vizitele oficiale cu această băutură, semn al importanței simbolice pe care aceasta o dobândise rapid.

Bookhub notează că autorul citează cronica lui Ion Neculce, care plasează prezența cafelei în Moldova încă din 1504, dar Tudor Dinu tratează această atestare cu circumspecție, întrucât natura subiectivă a scrierii lui Neculce nu o confirmă. Sursele considerate credibile indică mai degrabă a doua jumătate a secolului al XVII-lea drept moment al pătrunderii efective, cu un decalaj de aproximativ o sută de ani față de apariția cafenelelor la Istanbul. Explicarea acestei întârzieri face parte din preocuparea mai largă a autorului de a reconstitui o istorie a mentalităților, nu doar o înregistrare a faptelor materiale.

Dincolo de inventarul obiectelor și al obiceiurilor, volumul propune, potrivit aceleiași surse, o privire panoramică menită să disipeze prejudecăți și să restituie complexitatea unei lumi în care influențele orientale și occidentale au coexistat și s-au suprapus, lăsând urme adânci în societatea românească premodernă și modernă. Volumul urmează să fie disponibil în librăriile din România începând cu 2026.