Stațiunile balneare românești, redescoperite prin artă și rezidențe culturale

Programul internațional Sleeping Beauties, dezvoltat de EUNIC România și curatoriat de arhitecta și cercetătoarea Ilinca Păun Constantinescu, a derulat în cursul acestui an șase rezidențe artistice în tot atâtea stațiuni balneare românești: Amara, Govora, Băile Herculane, Eforie, Borsec și Techirghiol.

Fiecare rezidență a fost susținută de câte o instituție culturală activă în România — British Council, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Instituto Cervantes, Institutul Polonez și Fundația9 —, programul propunându-și să reactiveze prin intervenție artistică niște locuri aflate la intersecția dintre patrimoniu arhitectural și criză contemporană. La inițiativă s-a alăturat și Caravana9, proiect al Fundației9 care transportă reviste, filme și evenimente în afara capitalei.

Stațiunile balneare reprezintă, în viziunea curatoarei, „unul dintre cele mai complexe și, în același timp, mai actuale proiecte ale modernității", după cum Scena9 consemnează dintr-un interviu cu Ilinca Păun Constantinescu. Apărute în Europa ca un tip aparte de așezare urbană, aceste stațiuni erau construite în jurul unui principiu aproape utopic: că sănătatea poate fi generată nu doar prin actul medical, ci printr-un întreg mediu — apă, aer, arhitectură, ritm cotidian și viață socială. Logatica internă a curei producea, în lanț, infrastructuri specifice: buveta, promenada, parcul, galeriile acoperite, cazinoul, spectacolul.

Potrivit Scena9, Păun Constantinescu consideră că tocmai contradicția dintre proiectul coerent al trecutului și degradarea din ultimele trei decenii face din aceste locuri un teren fertil pentru rezidențe: „locuri care par rămase în urmă, dar care conțin teme extrem de contemporane: sănătate, ecologie, resurse comune, comunitate, acces la natură și dreptul la odihnă." Rezidentul nu vine într-un spațiu neutru, ci se integrează într-un proces deja existent, mediat de organizații locale cu ani de cercetare și negociere acumulați.

Scena9 notează că, deși problemele identificate sunt recurente — patrimoniu fragmentat, privatizări, pierderea infrastructurilor colective, dificultăți administrative —, răspunsurile organizațiilor locale diferă semnificativ. Culturarium, la Borsec, lucrează prin educație și comunitate; Locus, la Herculane, pornește din arhitectură și militantism pentru patrimoniu; Vira mizează pe cercetare și memorie; Studiogovora combină restaurarea cu proiectarea și educația. Curatoarea subliniază că niciuna dintre aceste organizații nu încearcă să conserve stațiunea într-o imagine idealizată a trecutului, ci tratează patrimoniul ca pe „un proces deschis."

Rezultatele rezidențelor urmează să fie prezentate public, programul Sleeping Beauties rămânând deschis ca model replicabil pentru alte contexte similare din Europa Centrală și de Est.