
Între 7 și 20 noiembrie 2026, Muzeul de Artă Brașov găzduiește cinci instalații multimedia despre interdependențele din lumea vie, create de artiști new media și poeți împreună cu o specialistă în biodiversitate.
Între 7 și 20 noiembrie 2026, Muzeul de Artă Brașov găzduiește „Protocol pentru natură", o expoziție multimedia care reunește artă contemporană, poezie, tehnologie și cercetare a biodiversității, într-un proiect semnat de duo-ul multidisciplinar Ethics of Joy și curatoriat de Ioana Iuna Șerban.
Proiectul pornește de la o întrebare despre invizibil: ce anume face posibilă viața dincolo de ceea ce ochiul surprinde cu ușurință? Rețelele de fungi dintr-o pădure, orientarea magnetică a păsărilor migratoare, organismele care colonizează un trunchi în descompunere sau zgomotele unui oraș urban sunt fenomene aparent disparate, legate însă de aceleași principii ale interdependenței. Titlul împrumută din vocabularul tehnologic termenul de „protocol" — un set de reguli care permite unor sisteme diferite să comunice — și îl transferă în logica lumii vii, unde niciun organism nu există izolat.
Cinci echipe formate din artiști new media și poeți au colaborat cu specialista în biodiversitate Alina Ioniță într-un proces de co-creație care a combinat observația științifică cu experimentul artistic. Potrivit descrierii proiectului publicate de Modernism.ro, instalațiile explorează „fenomene și procese naturale pe care, de cele mai multe ori, nu le observăm în viața de zi cu zi".
Printre lucrările expuse se numără „Țesătorul", creată de Andreea Săsăran și Alexandru Funieru, care traduce arhitectura miceliului — rețeaua de filamente prin care fungii descompun materia și facilitează schimburile din ecosistem — într-un baldachin textil de mari dimensiuni. Vizitatorul poate intra fizic în interior, experimentând corporal o logică a conexiunii și transformării continue. O altă instalație, „Cry-4", realizată de David Lazăr și Ioana Iuna Șerban, pornește de la magnetorecepție, capacitatea unor păsări de a percepe câmpul magnetic terestru în timpul migrației, și construiește o narațiune speculativă despre interferența dintre tehnologiile umane și aceste forme de orientare biologică. Modernism.ro notează că lucrarea invită la reflecție asupra „realității dacă am putea percepe ceea ce alte forme de viață folosesc deja pentru a se orienta". Instalația „Saproxilia", semnată de Ethics of Joy și poeta Teodora Coman, reevaluează copacul mort ca habitat activ, recuperând fragmente de lemn din pădure pentru a reconsidera ideea de sfârșit și continuitate în natură.
Vernisajul din 7 noiembrie, de la ora 18:00, este însoțit de un performance coregrafic semnat de Anamaria Guguian, cu dansatori din colectivul I dance U. Programul include și tururi interactive pentru elevi și public, iar pe 20 noiembrie, de la ora 18:30, expoziția se încheie cu un concert-poezie susținut de trupa brașoveană Phonic Bomb alături de poeții implicați în proiect.
„Protocol pentru natură" se înscrie într-o tendință tot mai vizibilă în arta contemporană din România, aceea de a folosi spațiul expozițional ca loc de negociere între cunoașterea științifică și limbajul artistic.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
