„Protocol pentru natură", expoziție multimedia la Brașov, 7–20 noiembrie

Muzeul de Artă Brașov găzduiește între 7 și 20 noiembrie 2026 expoziția multimedia „Protocol pentru natură", un proiect care pune în dialog arta contemporană, poezia, tehnologia și cercetarea biodiversității prin intermediul a cinci instalații semnate de echipe formate din artiști new media și poeți.

Proiectul este organizat de duo-ul multidisciplinar Ethics of Joy — Cristina Bodnărescu și George Urse — și curatoriat de Ioana Iuna Șerban. Cele cinci echipe participante au lucrat în colaborare cu specialista în biodiversitate Alina Ioniță, într-un proces de cercetare și co-creație care a așezat observația științifică alături de experimentul artistic. Titlul împrumută un termen din tehnologie: în limbajul digital, un protocol desemnează setul de reguli care permite unor sisteme diferite să comunice. Expoziția transferă această logică în lumea vie, în care organisme, materii și medii se află într-o permanentă transformare reciprocă.

Vernisajul din 7 noiembrie, de la ora 18:00, va fi însoțit de un performance semnat de coregrafa Anamaria Guguian împreună cu dansatori din colectivul I dance U. Potrivit materialelor de prezentare citate de Bookhub, programul include și tururi interactive pentru elevi și publicul larg, iar pe 20 noiembrie, de la ora 18:30, expoziția se va încheia cu un concert-poezie susținut de trupa brașoveană Phonic Bomb alături de poeții implicați în proiect.

Fiecare instalație pornește de la un fenomen natural de obicei neobservat în viața cotidiană. În lucrarea „Țesătorul", Andreea Săsăran și Alexandru Funieru explorează structura miceliului — rețeaua de filamente prin care fungii descompun materia organică și participă la schimburile dintr-un ecosistem. Structurile observate la microscop devin baza unui baldachin textil de mari dimensiuni, în interiorul căruia vizitatorul poate intra și percepe corporal o arhitectură bazată pe conexiune și transformare. „Cry-4", realizată de David Lazăr și Ioana Iuna Șerban, pornește de la magnetorecepție — capacitatea unor păsări migratoare de a percepe câmpul magnetic terestru — și construiește o narațiune speculativă despre un om care, în urma unui transfer genetic aviar, ajunge să perceapă câmpuri invizibile simțurilor umane obișnuite. Lucrarea ridică și întrebarea interferenței dintre tehnologiile electromagnetice umane și formele de orientare ale altor specii. În „Saproxilia", Ethics of Joy și poeta Teodora Coman recompun fragmente de lemn recuperat din păduri din Marginea și Brașov pentru a reconsidera statutul unui copac în descompunere ca habitat activ, nu ca materie inertă.

Expoziția rămâne deschisă publicului până pe 20 noiembrie, când concertul-poezie de închidere marchează finalul unui program gândit să se adreseze atât publicului adult, cât și celui școlar.