Plantele invazive din Carpați: o amenințare pentru biodiversitatea nativă

Fundația Conservation Carpathia desfășoară din 2020 un program de intervenție împotriva plantelor străine invazive pe văile râurilor din zona Munților Făgăraș, mobilizând echipe de voluntari și localnici pentru cosit, dezrădăcinat și tăiat specii care amenință ecosistemele native.

Plantele străine invazive sunt specii non-native care, introduse într-un nou habitat, se răspândesc necontrolat și concurează plantele locale pentru resurse și spațiu. Problema depășește sfera botanică: un raport al Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES) indică faptul că speciile invazive contribuie la aproximativ 60% din extincțiile globale de plante și animale, fiind unul dintre cei cinci factori principali ai pierderii biodiversității la nivel mondial. Cea mai cunoscută specie invazivă din România rămâne ambrozia, puternic alergenă, care afectează, potrivit estimărilor asociației STOP Ambroziei, aproximativ 2,5 milioane de români.

Fundația Conservation Carpathia a identificat până în prezent opt specii de plante străine invazive în sud-estul Munților Făgăraș, pe o lungime totală de peste 170 de kilometri, pe Valea Dâmboviței, Râul Târgului, Valea Vâlsanului, Valea Doamnei și pe doi afluenți ai lacului Vidraru. Printre speciile catalogate se numără troscotul japonez, bunghișorul american, slăbănogul himalaian, napul porcesc și sânzienele canadiene.

Biologul Oliviu Pop, de la aceeași fundație, explică, potrivit Scena9, mecanismul prin care aceste plante au ajuns să se instaleze în peisajul românesc: majoritatea au fost introduse inițial ca plante ornamentale, datorită aspectului atractiv, iar altele au pătruns accidental, prin semințe amestecate cu cereale sau transportate pe roțile vehiculelor. Troscotul japonez este un exemplu ilustrativ — adus în Europa pentru florile sale decorative, dezvoltă tulpini subterane de până la 30 de metri lungime și, odată instalat, devine extrem de dificil de eradicat. Oliviu Pop descrie dificultatea combaterii sale printr-o comparație sugestivă, preluată de Scena9: „E ca un balaur cu mai multe capete, tai unul, cresc alte șapte în loc."

Tot biologul atrage atenția că absența dușmanilor naturali din ecosistemele europene reprezintă factorul care permite acestor specii să prolifereze nestingherit, spre deosebire de regiunile lor de origine, unde populațiile sunt menținute sub control biologic. Campaniile de informare derulate de Conservation Carpathia urmăresc să conștientizeze comunitățile locale cu privire la modul în care aceste plante se răspândesc și la riscurile pe care le generează pentru habitatele native.

Programul de intervenție din Munții Făgăraș continuă, iar extinderea sa depinde în mare măsură de implicarea comunităților locale și de finanțările disponibile pentru gestionarea pe termen lung a speciilor identificate.