Partidul UNIT și inteligența artificială în decizia politică

Partidul UNIT, format în mai 2025 din șase parlamentari desprinși din Partidul Oamenilor Tineri, și-a inclus în programul politic utilizarea inteligenței artificiale ca instrument de fundamentare a deciziilor administrative.

Formațiunea se prezintă drept un partid fără aliniere ideologică explicită, declarând că se situează „de partea lucrurilor care funcționează", potrivit propriului site. În programul politic, UNIT se revendică drept primul partid din România care a integrat inteligența artificială în demersul său politic, argumentând că tehnologia poate genera decizii mai echilibrate tocmai prin absența intereselor personale sau a rețelelor de influență.

Scena9 notează însă că precedente există deja în spațiul public românesc. În timpul mandatului premierului Nicolae Ciucă a fost lansat ION, un sistem algoritmic cu rol consultativ pe lângă fostul prim-ministru, despre a cărui soartă ulterioară nu există informații publice clare. Primăria Cluj-Napoca utilizează din 2018 asistentul virtual Antonia pentru procesarea cererilor cetățenilor, iar ANAF a introdus recent chatbot-ul Ana pentru asistență fiscală. La nivel internațional, Scena9 menționează cazul Albaniei, unde premierul Edi Rama a integrat în cabinet o ministră generată cu inteligență artificială, numită Diella, căreia urmează să i se alăture 83 de asistenți digitali similari.

Dezbaterea pe care o ridică inițiativa UNIT depășește însă cadrul electoral. Cercetătorul în etică aplicată Radu Uszkai a semnalat public că programul partidului conține afirmații problematice despre neutralitatea inteligenței artificiale. Premisa că un sistem algoritmic este „lipsit de biasuri" este contestată în literatura de specialitate: sistemele de inteligență artificială sunt antrenate pe date produse de oameni și pot reproduce sau amplifica prejudecățile existente în acele seturi de date. Întrebarea etică fundamentală nu privește capacitatea tehnică a algoritmilor, ci cine controlează datele, cine definește criteriile de optimizare și cui îi revine răspunderea în cazul unor decizii eronate cu impact asupra cetățenilor.

Utilizarea inteligenței artificiale în administrație și în procesul politic ridică și probleme de transparență: algoritmii de decizie sunt rareori auditabili public, iar cetățenii afectați de o decizie automatizată au dificultăți în a o contesta sau a înțelege logica din spatele ei.

Indiferent de soarta electorală a partidului UNIT, propunerea sa aduce în atenția publică românești o discuție despre limitele și responsabilitățile utilizării inteligenței artificiale în guvernare, discuție care se poartă deja intens la nivelul instituțiilor europene prin cadrul de reglementare stabilit de AI Act.