
Artistul român Mircea Cantor va prezenta expoziția „Constelații ale Antichității" la Palazzo Altemps din Roma între 10 iulie și 27 septembrie 2026, în parteneriat cu Accademia di Romania.
Artistul român Mircea Cantor va expune 15 lucrări și instalații la Palazzo Altemps din Roma, în cadrul expoziției „Constelații ale Antichității", deschisă publicului între 10 iulie și 27 septembrie 2026, cu vernisajul programat pe 9 iulie.
Proiectul este organizat în parteneriat cu Accademia di Romania in Roma, sub patronajul Ambasadei României, și în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României. Curatorii expoziției sunt Federica Rinaldi și Pier Paolo Pancotto, iar direcția artistică îi aparține arhitectei Cornelia Bujin. Palazzo Altemps, parte a complexului Muzeului Național Roman, adăpostește una dintre cele mai importante colecții de sculptură antică din lume, constituind astfel un cadru cu care lucrările lui Cantor intră în dialog direct.
Mircea Cantor s-a format în România, locuiește și lucrează de peste două decenii în Franța și este recunoscut internațional pentru o practică artistică centrată pe libertate, memorie și condiție umană. Laureat al Premiului „Marcel Duchamp" în 2011 și al Premiului Fondation d'Entreprise Ricard în 2004, artistul construiește în opera sa o tensiune constantă între trecut și prezent, recurgând la simboluri, structuri repetitive și metafore vizuale de anvergură.
Potrivit informațiilor furnizate de Bookhub, expoziția este gândită ca o abordare site-specific, lucrările fiind concepute în raport cu arhitectura și colecția găzduite la Palazzo Altemps. Artistul însuși declară că arheologia reprezintă „o sursă neprețuită de întrebări, informații și inspirație permanentă", iar contactul direct cu descoperirile trecutului îi oferă un cadru din care extrage asocieri cu capodopere ale istoriei artei.
Printre instalațiile prezentate se numără „Cei Șapte Gardieni", sculpturi din lemn de pin lucrate de meșteșugari din nordul României, acoperite cu cușmă de blană și evocând figura „pileatusului" din aristocrația dacică. O altă lucrare, „Murus dacicus", este realizată in situ și se inspiră din tehnica de construcție a zidurilor de apărare dacice, amplasată pe covoare lucrate manual. Bookhub notează că instalația urmărește să creeze „un scurtcircuit între memoria acelor lapidaria din Antichitate, în opoziție cu banalele cărămizi contemporane". Instalația „Sleeping Hyperion" intră la rândul ei în dialog cu piesele colecției permanente a muzeului, prelungind firul tematic al întregii expoziții: reevaluarea ruinelor antice în contextul sensibilităților contemporane.
Expoziția urmează să se desfășoare prin sălile de la parterul Palazzo Altemps, itinerariul propus de artist configurând un parcurs coerent între patrimoniu, identitate și reinterpretare culturală.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
