
Cel de-al cincilea lungmetraj al lui Mircea Bravo, „Băiat de milioane", a generat dezbateri despre limitele umorului după apariția unui personaj interpretat în blackface.
Filmul „Băiat de milioane", al cincilea lungmetraj din universul cinematografic construit în jurul lui Mircea Popa, cunoscut publicului drept Mircea Bravo, a fost lansat la București pe 12 octombrie, aducând echipei cele mai mari încasări de până acum, dar și cele mai consistente critici.
Mircea Bravo și partenerul său de proiecte, Cristi Ilișuan, au construit în ultimii ani o formulă cinematografică distinctă în peisajul comediei românești comerciale. Primul film, „Mirciulică" (2022), a concurat direct cu producții din tabăra BRomania și a propus o estetică diferită — mai restrânsă, mai ancorată în universul ardelenesc, cu un umor care mizează pe autenticitate rurală și personaje recognoscibile. Distribuția a crescut de la un film la altul, iar serialitatea proiectului a consolidat o bază de public fidelă.
„Băiat de milioane" reprezintă, potrivit Scena9, momentul în care echipa „a forțat nota artistic", inclusiv prin includerea personajului Haurențiu, interpretat în blackface — o tehnică cu o istorie îndelungată de conotații rasiste în cultura occidentală. Mircea Bravo și Cristi Ilișuan recunosc alegerea, dar, după cum notează Scena9 în urma unui interviu direct cu cei doi, „nu regretă apariția personajului". Întrebați despre reacțiile publicului și ale criticilor, aceștia au declarat că „n-au înțeles toată treaba cu politically correct".
Tensiunea dintre succesul comercial și responsabilitatea reprezentării nu este nouă în cinema-ul românesc popular, însă cazul de față aduce în discuție și o întrebare mai largă despre maturizarea unui gen. Scena9 observă că filmele din universul Bravo „diferă între ele mai mult decât ai putea crede la prima vedere" — „Nuntă pe bani" (2023) a explorat excesele aspiraționale, „Moartea în vacanță" (2024) a schimbat din nou registrul, iar acum „Băiat de milioane" pare să testeze limitele unui umor care a funcționat până acum tocmai prin aparenta sa inocență.
Critica de specialitate urmărește cu atenție traiectoria acestui curent — Scena9 menționează că analistul de film Andrei Gorzo remarcase tendințele „școlii ardelene" din fazele lor incipiente, înainte ca acestea să genereze o întreagă serie de producții care se revendică din același univers estetic. Dezbaterea despre „Băiat de milioane" rămâne deschisă atât în spațiul critic, cât și în cel public, iar poziția declarată a autorilor față de conceptul de corectitudine politică este de așteptat să alimenteze în continuare discuțiile din jurul filmului.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
