Cercetătoarea Almut-Barbara Renger, de la Universitatea Liberă din Berlin, a analizat la București traseul conceptului de mindfulness, de la mănăstirile antice până în Silicon Valley.
La congresul internațional Religions 360°, desfășurat la București cu aproape 700 de cercetători ai religiei din întreaga lume, specialista în religie și cultură antică Almut-Barbara Renger a prezentat istoria conceptului de mindfulness, urmărindu-i evoluția de la tradițiile budiste asiatice până la aplicațiile de telefon și centrele de wellness occidentale.
Renger predă la Universitatea Liberă din Berlin și la Universitatea din Basel, iar cercetările sale vizează modul în care teme religioase și mitologice migrează în cultura populară contemporană, inclusiv în formele moderne ale discursului ezoteric. Interesul său pentru mindfulness se înscrie în această direcție mai largă: cum anume o practică monastică antică ajunge să fie revendicată simultan de psihologie, neuroștiințe și industria wellness.
Cercetătoarea avertizează împotriva tendinței de a trata mindfulness-ul ca pe un concept unitar. Scena9 notează că, în opinia sa, „nu există un singur concept, ci o pluralitate de interpretări care au fost omogenizate de cercetarea empirică" sub un termen generic. Dacă există un numitor comun, acesta s-ar reduce la ideea de prezență deplină în momentul actual, fără judecată — o formulă pe care o recunosc și practicanții înșiși, conform interviurilor de cercetare pe care Renger le-a realizat.
În privința criticilor aduse mindfulness-ului comercializat, Renger adoptă o poziție nuanțată. Lucrarea McMindfulness a lui Ronald Purser, care denunță instrumentalizarea neoliberală a practicii drept o trădare a fundamentelor sale etice, nu o convinge în totalitate. Potrivit Scena9, cercetătoarea consideră că rolul său nu este acela de a apăra o formă „corectă" a practicii, ci de a descrie fenomenul în toată diversitatea lui: „Nu sunt un călugăr ancorat într-o tradiție specifică, convins că există o singură modalitate corectă de a privi lucrurile." Această distanță metodologică îi permite să observe deopotrivă dimensiunea spirituală și pe cea terapeutică, fără a le ierarhiza.
Titlul prezentării sale de la București — „Dispozitive tehnice îi completează sau chiar îi înlocuiesc pe mari maeștri ai spiritualității" — sintetizează una dintre mizele centrale ale dezbaterii: în ce măsură tehnologia poate media sau substitui transmiterea unor practici care au fost, timp de secole, dependente de relația directă dintre maestru și discipol.
Congresul Religions 360° reprezintă unul dintre cele mai ample forumuri academice dedicate studiului religiei, iar prezența sa la București marchează o recunoaștere a comunității academice românești din acest domeniu.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.